Shanghai – olimpiada afacerilor

EXPOZIŢIA MONDIALĂ // De la deschidere, aproape 300.000 de persoane au vizitat deja Pavilionul R. Moldova şi aproape jumătate de milion au trecut pragul “Mărului Verde” al României

De 50 de ori mai mare decât Chişinăul şi cu o populaţie cât cea a României, metropola SHANGHAI (în traducere: “oraşul deasupra marii”) a devenit, în numai 20 de ani, motorul economic al Chinei. Odată cu deschiderea, la 1 mai curent, a Expoziţiei Mondiale, inima Shanghaiului bate nu doar pentru China, ci pentru întreaga lume.

De la bicicletă la Mercedes

Dupa trei decenii de reforme, de liberalizare a mediului afacerilor şi de acordare a dreptului la proprietate privată tuturor cetăţenilor dornici să-şi înceapă o afacere, Republica Populară Chineză nu numai că s-a schimbat radical, dar a devenit un magnet ce atrage, an de an, milioane de investitori de pe întreg mapamondul. Iar acest lucru se vede cel mai clar în oraşe precum Beijing, Shanghai, Tianjin, Guangzhou, Hangzhou etc. Desigur, diferenţa dintre nivelul de trai al persoanelor din mediul urban şi al celor din mediul rural este încă mare, însă nimeni nu poate contesta faptul că, după cum merg lucrurile, China se află pe drumul cel bun. Statisticile arată că, în cel mult un an, economia Chinei o va depăşi pe cea a Japoniei, iar în maxim zece ani, o va egala pe cea a SUA.

În Shanghai, metropola în care locuiesc 20 de milioane de suflete (aproape cât populaţia României!), dezvoltarea galopantă a început în anii ‘90. Dacă atunci se mergea la serviciu sau la şcoală pe biciclete (singurele persoane care aveau maşină de serviciu fiind membri ai guvernului local şi oameni de afaceri), astăzi nu mai puţin de un milion şi jumătate de localnici deţin o maşină proprietate personală. Pentru a nu risca să sufoce Shanghaiul în traficul infernal de zi cu zi, autorităţile locale au dezvoltat infrastructura, dar au introdus şi o taxă de înmatriculare care, în cele mai multe cazuri, este echivalentă cu preţul maşinii. O nimica toată, însă! Chinezii din Shanghai, maeştri în business, nu vad nicio problemă în a plăti 40.000 de dolari pe un Mercedes şi încă 35.000 de dolari pe numărul de înmatriculare.

O fermă devenită Manhattan

În 1994, Shanghaiul nu avea metrou. Abia un an mai târziu, a fost dată în exploatare prima magistrală. În 16 ani, Shanghaiul ajunge să aibă cea mai modernă reţea de metrou din lume, însumând 12 magistrale (dintre care patru suspendate) ce se întind pe aproape 500 de km. În următorii nouă ani, vor mai fi construite zece magistrale de metrou ce vor face din Shanghai oraşul cu cea mai mare reţea de metrou din lume. Asta pe lângă sistemul de autostrăzi suspendate, ce străbat metropola în lung şi-n lat pe o distanţă de aproape 300 de km.

Însă parcă niciuna dintre cele expuse mai sus nu impresionează la fel de mult precum PUDONG. În traducere “la est de Huangpu” (Huangpu fiind râul ce desparte Puxi de Pudong, sau vechiul Shanghai de noul Shanghai), Pudong era, la începutul anilor ’90, nimic altceva decât o fermă imensă unde localnicii creşteau zarzavaturi. Atunci, guvernul local a decis să transforme zona într-un centru financiar. Din 1990 şi până acum, această regiune a Shanghaiului, de trei ori mai mare decât Chişinăul, a devenit un MANHATTAN în adevăratul sens al cuvântului: centrul financiar şi comercial al Chinei. Anul trecut, Pudong a avut un PIB de aproape 40 de miliarde de dolari.

Pe lângă importanţa sa financiară, Pudong este şi o atracţie turistică. Din cei peste 2.800 de zgârie-nori aflaţi în Shanghai, aproape 500 se află în Pudong. Dintre aceştia, cei mai renumiţi sunt Turnul TV “Perla Orientală”, înalt de 468 de metri, Turnul “JinMao” (88 de etaje), precum şi Centrul Financiar Mondial (un turn de 492 de metri, 101 etaje). Anul acesta, a început construcţia celui mai înalt zgârie-nori din Asia, care va fi al doilea ca mărime din lume, după Turnul Burj Khalifa din Dubai. E vorba despre Turnul Shanghai care, în 2015, va avea o înălţime de 632 de metri şi 128 de etaje.

2002 – un nou imbold

În urmă cu opt ani, a fost scrisă o nouă pagină din istoria modernă a Shanghaiului. Atunci, metropola chineză a primit dreptul de a organiza Expoziţia Mondială din 2010. Alături de Jocurile Olimpice, Expoziţiile Mondiale Universale (în limba engleză – World Expo) sunt evenimente de o rezonanţă globală, cu impact atât economic, cât şi cultural. Aceste expoziţii au loc o dată la cinci ani şi durează şase luni. Prima expoziţie mondială a fost organizată în 1851 la Londra. În anul 1889, în cinstea Expoziţiei Mondiale organizate de capitala Franţei, la Paris a fost dat în exploatare Turnul Eiffel.
Pentru expoziţia din acest an, autorităţile chineze au investit aproape 40 de miliarde de dolari. Situată în centrul Shanghaiului, pe ambele maluri ale râului Huangpu, între podurile Nangpu şi Lupu, pe o suprafaţă de aproape 6 km pătraţi, locaţia este împânzită de pavilioanele celor 242 de ţări participante.

De la 1 mai, când şi-a deschis porţile publicului larg, peste 20 de milioane de oameni au vizitat Expoziţia Mondială din Shanghai. Dintre aceştia, aproape 300.000 de persoane au vizitat deja Pavilionul R. Moldova şi aproape jumătate de milion au trecut pragul “Mărului Verde” al României.

Mihai JUMUGA,
Shanghai

(va urma)

HAMBURGERII BAT OREZUL. Din anul 1987, de când au intrat pe piaţa din China, restaurantele de tip fast-food au schimbat în mare parte stilul alimentar al chinezilor de la oraş. Că sunt copii de grădiniţă, şcolari, elevi sau studenţi, foarte mulţi tineri chinezi preferă să ia masa la KFC ori Mc Donald’s, în locul unei tradiţionale porţii de orez cu pui şi zarzavat. China nu doar că se dezvoltă economic, dar adoptă din ce în ce mai mult obiceiuri de viaţă tipic occidentale.

“FIRMA” – LA MARE CAUTARE. Nu este deloc rar să întâlneşti tineri purtând haine de firmă. Şi nu e vorba deloc despre falsuri, ci de produse originale. Prada, Boss, Versace, Levi’s sunt câteva dintre brandurile cu cea mai mare căutare.
Shoppingul este unul dintre hobbyurile preferate ale chinezilor. Conform unui studiu realizat recent, un adult angajat în Shanghai cheltuieşte, în medie, 300 de dolari pe lună pe haine şi accesorii de firmă.

The following two tabs change content below.