Sesizarea PCRM nu poate fi acceptată spre examinare de către Curtea Constituţională

În cele ce urmează îmi expun opinia pe marginea discuţiior publice ce ţin de constituţionalitatea numirii domnului Serafim Urechean în funcţia de preşedinte al Curţii de Conturi.

La 3 mai 2011, Partidul Comuniştilor a contestat la Curtea Constituţională numirea lui Serafim Urechean în funcţia de preşedinte al Curţii de Conturi.

În opinia PCRM, numirea lui Urechean a avut loc cu admiterea unor încălcări grave ale legislaţiei în vigoare. Dl Urechean nu poate fi numit în această funcţie, deoarece nu întruneşte condiţiile prevăzute de lege. A deţinut în ultimii doi ani funcţii publice, are dubla cetăţenie, nu are studiile necesare şi mai are un an până la pensie, susţine autorul sesizării.

În realitate, nu există niciun temei juridic de a admite această sesizare spre examinare, mai mult ca atât, nu există niciun argument prin care Hotărârea Parlamentului nr. 83 din 21 aprilie 2011 (publicată în Monitorul Oficial Nr.70-73 din 29 aprilie 2011, nr.190) privind numirea în funcţia de Preşedinte al Curţii de Conturi a lui Serafim Urechean ar putea fi declarată neconstituţională.

1. Argumentul autorului sesizării precum că în ultimii doi ani a deţinut funcţii publice nu poate fi reţinut din următoarele considerente:

  • Legea nr.261 din 05.12.2008 cu privire la Curtea de Conturi prevede: Candidat la funcţia de membru al Curţii de Conturi nu poate fi persoana care: b) în ultimii 2 ani a fost membru al Guvernului, conducător al unei autorităţi publice centrale sau a deţinut o altă funcţie de răspundere al cărei mod de numire sau alegere este reglementat de Constituţia Republicii Moldova şi de legile organice, învestită cu atribuţii de administrare a resurselor financiare publice (n.n.) (art.17).

În ultimii doi ani, dl Urechean a fost ales, conform Legii nr. 797 din 02 aprilie 1996 pentru adoptarea Regulamentului Parlamentului, în funcţia de prim-vicepreşedinte al Parlamentului (art.10). Atribuţiile prim-vicepreşedintelui sunt: (1) Prim-vicepreşedintele şi vicepreşedinţii Parlamentului coordonează activitatea unor comisii permanente, asigură colaborarea cu alte autorităţi publice şi exercitarea controlului parlamentar. Delimitarea acestor atribuţii se efectuează prin hotărîre a Biroului permanent. (2) Prim-vicepreşedintele şi vicepreşedinţii Parlamentului îndeplinesc, în modul stabilit de Preşedinte, atribuţiile Preşedintelui, delegate de acesta (n.n), la solicitarea sau în absenţa lui, inclusiv semnează legile şi hotărîrile adoptate de Parlament (art.15).

Astfel, funcţia de prim-vicepreşedinte al Parlamentului nu are atribuţii de administrare a resurselor financiare publice şi nici nu a fost învestită cu aceste atribuţii de către Preşedintele Parlamentului, dl Ghimpu.

2.  Argumentul următor ar fi că dl Urechean are dubla cetăţenie, care de asemenea nu poate fi reţinut.

  • Legea nr.261 din 05.12.2008 cu privire la Curtea de Conturi prevede: Candidat la funcţia de membru al Curţii de Conturi poate fi persoana care: a) este cetăţean al Republicii Moldova; [Art.17 al.(1), lit. a) modificată prin LP127-XVIII din 23.12.09, MO197-200/31.12.09 art.664].

Amintim, la 5 iunie 2003 Parlamentul Moldovei (când PCRM deţinea majoritatea constituţională în Parlament) a modificat Legea cetăţeniei şi a acordat cetăţenilor moldoveni dreptul la pluralitatea de cetăţenii. Conform acestor modificări, cetăţenii cu pluralitate de cetăţenii aveau aceleaşi drepturi ca şi persoanele care deţineau doar cetăţenia Republicii Moldova, fără ca la această regulă să existe excepţii.

 

  • Mai mult ca atât, la 18 noiembrie 2008, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunţat hotărârea Tănase şi Chirtoacă c. Moldovei (cererea nr. 7/08) prin care Curtea a notat că, într-o democraţie, loialitatea faţă de stat nu înseamnă neapărat loialitatea faţă de actuala guvernare a statului sau faţă de un anumit partid politic. Pe de altă parte, Republica Moldova este parte la Convenţia CoE cu privire la cetăţenie care, prin art.17 (1), garantează egalitatea în drepturi a cetăţenilor cu multiplă cetăţenie şi a cetăţenilor care deţin doar cetăţenia ţării de reşedinţă. Curtea a fost frapată de faptul că, în 2002 şi 2003 (PCRM deţinea majoritatea constituţională în Parlament) Parlamentul Moldovei a adoptat legislaţia prin care permitea moldovenilor deţinerea dublei cetăţenii şi se pare că, în acel moment, autorităţile nu erau preocupate de loialitatea celor care au optat pentru dubla cetăţenie. Guvernul nu a menţionat în acea perioadă că drepturile politice ale persoanelor care vor dobândi o altă cetăţenie vor fi afectate pe viitor. Din 2003, fiind fără îndoială încurajată de noua legislaţie, o mare parte din populaţia Moldovei a obţinut cetăţenie dublă sau multiplă, având o speranţă că drepturile sale politice, economice şi sociale existente nu vor fi diminuate.

 

3. Un al treilea argument ar fi că dl Urechean nu are studiile necesare, ceea ce nu este corect.

  • Dl Urechean este doctor şi doctor habilitat în economie. Conform Legii învăţământului, nr.547 din 21 iulie 1995, sistemul de învăţământ are următoarea structură:…V Învăţământ superior. VI. Învăţământ postuniversitar (n.n.) (art.12). Iar (1)Doctoratul este o formă de învăţământ postuniversitar care se realizează prin activitate de cercetare ştiinţifică cu durata de 3 ani la cursurile de zi şi de 4 ani la cursurile cu frecvenţă redusă… (5) Doctoratul se încheie cu susţinerea publică a unei teze în faţa unui consiliu ştiinţific specializat, acreditat în acest scop, şi cu conferirea titlului ştiinţific de doctor (în domeniul ştiinţific respectiv), după criteriile stabilite de Comisia Superioară de Atestare (art.30). Iar articolul 31 (4) prevede: postdoctoratul se încheie cu susţinerea publică a unei teze în faţa unui consiliu ştiinţific, aprobat de Comisia Superioară de Atestare şi cu conferirea celui de-al doilea titlu ştiinţific – doctor habilitat.

 

4. Al patrulea argument ar fi că dl Urechean mai are un an până la pensie.

  • Prin această frază autorul sesizării încalcă prevederile mai multor legi şi aduce prejudicii morale persoanei vizate. Conform articolului 6 (2) din Constituţie Toţi cetăţenii Republici Moldova sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială. Articolul 8 (1) din Codul muncii prevede: În cadrul raporturilor de muncă acţionează principiul egalităţii în drepturi a tuturor salariaţilor. Orice discriminare, directă sau indirectă, a salariatului pe criterii de sex, vârstă rasă, etnie, religie, opinie politică, origine socială, domiciliu, handicap, apartenenţă sau activitate sindicală, precum şi pe alte criterii nelegate de calităţile sale profesionale este interzisă (n.n.). Articolul 14 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului prevede: Exercitarea drepturilor şi libertăţilor recunoscute în prezenta Convenţie trebuie să fie asigurată, fără vreo deosebire, întemeindu-se în special pe sex, rasă, culoare, limbă, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine naţională sau socială, apartenenţă la o minoritate naţională, avere, naştere sau orice altă situaţie. Convenţia Organizaţiei Internaţionale a Muncii (ratificată de Republica Moldova) nr. 111/1958 privind discriminarea în domeniul ocupării forţei de muncă şi exceptării profesiei prevede că doar calităţile profesionale trebuie să se ia în consideraţie la încheierea contractului de muncă şi stabilirea condiţiilor acestuia, inclusiv la stabilirea condiţiilor de remunerare a muncii. Orice alte circumstanţe, inclusiv sexul, vârsta, locul de trai, rasa, apartenenţa etnică nu pot fi utilizate ca motiv în stabilirea restricţiilor sau, dimpotrivă, a preferinţelor în domeniul raporturilor de muncă.

 

Din cele menţionate observăm că niciun argument al sesizării adresate Curţii Constituţionale de a considera că numirea lui Urechean a avut loc cu admiterea unor încălcări grave ale legislaţiei în vigoare nu poate fi reţinut de Curte.

 

Cele menţionate mai sus au fost argumentele materiale. În continuare voi menţiona şi argumentele de procedură prin care această sesizare nici nu poate fi admisă spre examinare.

 

  • Articolul 4 (4) din Legea nr. 502 din 16 iunie 1995 Codul jurisdicţiei constituţionale prevede: Nu se supun controlului constituţionalităţii hotărârile Parlamentului, decretele Preşedintelui Republicii Moldova şi hotărârile Guvernului cu caracter individual (n.n.). Iar Hotărârea Parlamentului nr. 83 din 21 aprilie 2011 (publicată în Monitorul Oficial Nr.70-73 din 29 aprilie 2011, nr.190) privind numirea în funcţia de Preşedinte al Curţii de Conturi a lui Serafim Urechean are caracter individual.

 

Constantin Lazari,

Doctor în drept, Conferenţiar universitar

04 mai 2011

The following two tabs change content below.