Sesiune sub semnul crizei şi angajamentelor faţă de UE

Teatrele nu vor fi privatizate, iar votarea în lectură finală a proiectului de lege privind instituirea punctelor de control migraţional pe segmentul transnistrean va avea loc la toamnă

Vineri, a fost încheiată sesiunea Legislativului primăvară – vară 2013, sesiune marcată de cea mai acută criză politică din istoria RM, moţiunea de cenzură, demiterea guvernului, votarea unui nou Guvern – lupte intestine, care în final au determinat scăderea încrederii cetăţenilor în această instituţie. Totodată, potrivit unor experţi politici, actuala sesiune a avut misiunea de a finaliza îndeplinirea unor angajamente serioase ale RM faţă de UE şi deputaţii au întreprins mai multe acţiuni în vederea realizării unui parteneriat cu UE.

Ultima şedinţă a Parlamentului care a avut loc vineri a durat până aproape de miezul nopţii. Deputaţii au discutat aprins şi au votat pe ultima sută de metri peste 50 de proiecte de legi şi hotărâri. Majoritatea parlamentară a dat unde verde unor proiecte sensibile pentru societate. Au fost demişi mai mulţi funcţionari ai instituţiilor de stat, propuşi anterior în funcţii de Partidul Liberal. O parte dintre aceştia au fost înlocuiţi cu persoane propuse de reformatorii conduşi de Ion Hadârcă. Astfel, deputaţii au votat pentru numirea unui nou şef la Comisia Naţională a Pieţei Financiare (CNPF). Acesta este Artur Gherman, soţul ministrului Afacerilor Externe, Natalia Gherman. Totodată, au plecat de la CNPF vicepreşedintele Victor Captari, dar şi un membru, Mihai Cibotaru. Comisia juridică a dat aviz pozitiv şi pentru demiterea şefului ANRE, Victor Parlicov, înaintat anterior în funcţie de Partidul Liberal.

Tot vineri deputaţii au adoptat un amendament la Codul Electoral care le va permite studenţilor să voteze la orice secție de votare din orașul în care își fac studiile, iar birourile electorale de peste hotare îşi vor putea prelungi cu încă două ore timpul rezervat scrutinului.

Teatrele nu vor fi scoase la privatizare

Propunerea comuniştilor şi a liberalilor de a exclude Proiectul de lege care prevede modificări la Legea privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice nu a acumulat suficiente voturi. Totuşi documentul a suportat unele modificări, astfel au fost reincluse în lista bunurilor care nu pot fi privatizate 12 companii, printre care CET-urile, „Moldova Film” şi cele cinci teatre – „Eugene Ionesco”, „Luceafărul”, „Alexei Mateevici”, „Ginta Latină” şi „Ion Creangă”.

Legea privind regimul străinilor, votată la toamnă

La solicitarea preşedintelui Parlamentului, Igor Corman, de pe ordinea de zi a fost retras proiectul Legii nr. 250 privind regimul străinilor, care prevede instituirea punctelor de control migraţional pe segmentul transnistrean. „S-au făcut multe speculaţii în jurul acestui proiect de lege. Nu este vorba de blocarea circulaţiei cetăţenilor, ci de înregistrarea fluxului de cetăţeni străini care vor veni prin regiunea transnistreană. Opiniei publice nu i s-a explicat până la capăt ce prevede această lege şi, în acest caz, trebuie să le explicăm tuturor, inclusiv autorităţilor de la Tiraspol prin întâlniri în formatul 5+2, despre ce este vorba”, a spus Corman. Acesta a mai precizat că până a lua decizia de a-l retrage de pe ordinea de zi a discutat cu delegaţia UE şi cu autorii proiectului din Guvern, optând pentru îmbunătăţirea proiectului. „Am simţit că în acest caz graba ar putea strica treaba, este un subiect sensibil, politizat, o să-l examinăm şi, în toamnă, o să-l adoptăm, având ferma convingere că e un proiect bun”, a spus Corman.

Fără restanţe faţă de cerinţele UE

Preşedintele Parlamentului a mai declarat într-o conferinţă de bilanţ al rezultatelor sesiunii că deputaţii pleacă în vacanţă fără a avea restanţe în perspectiva summit-ului de la Vilnius. Potrivit lui, Parlamentul are restanţe la capitolul încredere din partea cetăţenilor în această instituţie, fapt care transpare şi din sondaje. „Nu a fost o sesiune uşoară, am trecut printr-o criză economică profundă. Dar a fost depăşită. Uneori comportamentul deputaţilor, şi nu doar al celor din opoziţie, a generat o lipsă de încredere din partea cetăţenilor în instituţia Parlamentului. Am fost martori şi la acţiuni ale opoziţiei care nu sunt demne de activitatea deputaţilor, mai degrabă seamănă cu nişte acţiuni ale unor copii şotioşi care se joacă de-a războiul la grădiniţa de copii. Ne dorim, când ne vom întoarce, să avem mai multă înţelegere şi să evităm astfel de acţiuni”, a conchis Corman.

Marcată de interese

Solicitat de JURNAL de Chişinău, analistul politic Oazu Nantoi este de părerea că pe durata acestei sesiuni a fost un singur moment pozitiv – la 30 mai Parlamentul a votat Guvernul, iar pe această cale „a fost depăşită criza politică şi s-a păstrat perspectiva consolidării statalităţii Republicii Moldova într-un parteneriat cu UE”. „În rest, tot ce s-a întâmplat pe durata acestei sesiuni trezeşte foarte multe semne de întrebare privind transparenţa şi interesele care stau în spatele unor decizii”, a spus Nantoi. Totodată acesta a precizat că amânarea votării în lectură finală a proiectului Legii 250 privind regimul străinilor are loc cel mai probabil din cauza că, pe moment, în interiorul coaliţiei nu există o viziune comună asupra funcţiilor pe care trebuie să le exercite aceste posturi şi, în special, nu există o idee clară despre atitudinea faţă de persoanele care locuiesc permanent în stânga Nistrului şi nu deţin cetăţenia RM. „Aici conducerea RM, Parlamentul şi Guvernul trebuie să aibă o poziţie comună, în acest moment, probabil această atitudine nu există”, a spus Nantoi.

La rândul său, analistul politic Viorel Cibotaru punctează că dacă de la început au existat anumite mecanisme de transparenţă, un factor absolut necesar pentru europenizarea RM, apoi luptele politice au făcut ca acest principiu să fie tot mai neglijat. Societatea civilă a fost distanţată forţat de deciziile politice, fapt care a afectat calitatea unor acte legislative, precum şi calitatea cooperării factorului politic cu societatea. „Intensitatea cu care s-a dus lupta politică a fost devastatoare atât pentru anumiţi actori politici, cât şi pentru societate. Criza politică fără precedent a scos însă la iveală mai multe probleme care erau inhibate şi le-a pus în faţa întregii societăţi, ceea ce, la modul teoretic, ar trebui să însemne un factor care le-ar facilita depăşirea. Totodată este de apreciat faptul că Parlamentul a reuşit în această sesiune să adopte marea majoritate a actelor necesare în vederea semnării Acordului de asociere cu UE”, a relevat Cibotaru.

 Svetlana COROBCEANU

 

The following two tabs change content below.