Sergiu Sagaidac face NOI DEZVĂLUIRI despre jaful de la Banca Socială

sagaidac

Sergiu Sagaidac (foto), fostul şef al Secţiei prevenirea spălării banilor şi monitorizarea tranzacţiilor în cadrul Băncii Sociale, continuă să facă dezvăluiri despre jaful care a avut loc la această instituţie financiară. El susţine că Ilan Shor a ştiut că banca era plină de datorii atunci când a preluat-o. Fostul angajat al Băncii Sociale împarte acţiunea frauduloasă în două etape:

1) în momentul în care Ilan Şor a preluat Banca Socială, aceasta acordase toți banii (tot capitalul) prin credite frauduloase. „Nu e exclus că scopul propus din start a fost de a utiliza Banca Socială, golită de capital, pentru a doua parte a fraudei – atentarea la rezervele valutare ale țării”, îşi dă cu părerea Sagaidac;

2) folosirea Băncii Sociale în combinaţiile financiare pentru a fura bani din sistemul bancar al R. Moldova. Sergiu Sagaidac nominalizează o serie de persoane care ar fi fost implicate în aceste scheme: Sergiu Albot, fost angajat al Băncii Naţionale, „pe care nu știu de ce toți îl trec cu vederea” (citat al fostului coleg), Lilia Balmoș, Gheorghe Papuc, Constantin Lozovanu ş.a.

Acesta este mesajul publicat de Sergiu Sagaidac pe pagina sa de Facebook:

Această destăinuire este făcută cu ajutorul foștilor colegi ai Băncii Sociale S.A., care nu sunt indiferenți, care nu au fost de acord cu ceea ce s-a întâmplat în Banca Socială, care și-au pierdut locurile de muncă din cauza fraudei bancare. Ca urmare a lichidării Băncii de Economii, Băncii Sociale și Unibank au rămas fără locuri de muncă 3,190 funcționari bancari.

Aceste destăinuiri sunt dedicate foștilor colegi integri și de bună-credință. Fac apel la alți foști colegi, dacă au ceva de spus, să-mi scrie pe pagina electronică: sergiu.sagaidac@gmail.com sau pe pagina de Facebook, prin mesaj privat. Anonimatul se asigură.

În ce priveşte situaţia Băncii Sociale S.A., frauda este mai complexă decât s-a crezut inițial, aceasta a constat din două etape.

I ETAPĂ:

Un prim aspect ar fi situația de până la venirea și preluarea controlului Băncii Sociale de către cetățeanul Ilan Șor. Până la venirea lui, Banca Socială a acordat foarte multe credite neperformante de milioane fără nicio garanție. Practic au fost scoși toți banii (tot capitalul) din bancă prin credite frauduloase.

Ilan Șor a cumpărat și preluat o bancă (Banca Socială) plină de datorii. Aici apare semnul de întrebare: la ce bun i-a trebuit o bancă plină de datorii? Sau a fost dus de nas (deşi, de obicei, atunci când au loc achiziții de bănci și tranzacții cu sume exorbitante, se efectuează inițial un audit extern pentru a afla situația reală a băncii (indicatorii de capital, active și de lichiditate) și pentru a estima valoarea de piață a unei acțiuni, sau s-a dorit din start utilizarea acestei bănci ca instrument pentru alte scopuri decât cele de prestare a serviciilor bancare.

Nu-i exclus că scopul propus din start a fost de a utiliza Banca Socială, care era golită de capital, pentru a doua parte a fraudei – atentarea la rezervele valutare ale țării.

II ETAPĂ:

A doua etapă este legată de venirea și numirea lui Sergiu Albot în funcția de președinte al Consiliului de administrare al Băncii Sociale S.A. (organ executiv), fost angajat al Băncii Naționale a Moldovei și „pe care nu știu de ce toți îl trec cu vederea” (citat al fostului coleg).

„Acesta a lucrat la BNM și el a fost practic executorul”, chiar dacă el își dăduse demisia din funcția de președinte, Natalia Rahuba fiind numită președinte interimar și aprobată de către BNM în calitate de administrator. Până la instalarea Nataliei Rahuba, doamna a lucrat în cadrul Băncii Sociale în calitate de șef al Direcției Operațiuni din Centrala Băncii, ocupându-se de creditarea persoanelor juridice. Deşi Banca era deja decapitalizată prin credite neperformante, BNM a aprobat-o în calitate de președinte interimar al Consiliului de administrare (organ executiv) în pofida faptului că există cerințe ale Regulamentului BNM privind exigențele față de administratori băncii (Hotărârea Consiliului BNM nr.134 din 01.07.2010) care stipulează expres la pct. 4 alin.5) „să nu aibă probe care ar demonstra că a purtat răspundere pentru apariţia problemelor financiare şi administrative la locurile anterioare de muncă, mărturii privind escrocheriile financiare sau evaziunile fiscale.”

Chiar dacă a fost numită Natalia Rahuba în calitate de președinte interimar, Sergiu Albot putea fi văzut aproape în fiecare zi la Banca Socială. De altfel, Sergiu Albot este căsătorit cu verișoara lui Ilan Șor, angajată a companiei Dufremol din Holdingul Șor.

Denis Ulanov, avocatul lui Ilan Șor, a fost implicat nemijlocit în frauda bancară, din spusele fostului coleg. Acest Centru de comandă era compus din:

șeful Secției juridice Lilia Balmoș, mama ei fiind judecătoare la Curtea de Apel Chișinău, iar soțul procuror și tatăl procuror;

șeful Secției conformitate Constantin Lozovanu, general de brigadă în rezervă, care a lucrat toată viața anchetator la KGB;

Simion Rusu, șeful Serviciului Securitate, general în rezervă, care lucrează în KGB;

doi colonei de poliție în rezervă, unul din care activează în prezent în cadrul Serviciului Securitate la Moldindconbank.

Toată echipa aceasta raporta zilnic lui Gheorghe Papuc, consilier al președintelui Consiliului de administrare pe aspecte de ordin juridic, „care nu știu cum toți au uitat de el” din spusele fostului coleg. Denis Ulanov a fost angajat avocat al Băncii Sociale, însă venea la bancă reprezentând interesele lui Șor, rezolva toate problemele juridice. „Nu pot să spun că a fost coordonatorul, ci că cunoaște multe și a fost în această schemă”, afirmă fostul coleg. Când spun Centru de comandă, mă refer la Banca Socială, aceștia din urmă raportau, cum spuneau ei, la Holding (Șor).

Apropo, persoanele care au semnat și eliberat credite ulterior au fost angajate la Holdingul Șor (Dufremol, Klassika Force, Klassika Asigurări).

Prin plasarea de depozite interbancare între bănci afiliate BEM, Banca Socială, Unibank, cu încălcarea expunerii prudențiale față de contrapartidă și persoane afiliate, Banca Socială, în mod miraculos, conform datelor dezvăluite public, peste noapte, devenise a doua cea mai mare bancă din sistemul bancar după active. Această operațiune a fost o manipulare a pieții, deoarece Banca Socială ducea de fapt o lipsă acută de capital și lichidități, activele acestea existând doar pe hârtie.

Ulterior, au fost oferite mijloace financiare (capital) din rezerva valutară a statului sub garanția Guvernului, pentru capitalizarea BEM, Băncii Sociale și Unibank, mijloace din care ulterior s-au reîntors plasamentele Moldova-Agroindbank, Moldindconbank și Victoriabank.
Nu este exclus că VEB (Rusia) a cerut restituirea banilor pentru acţiunile procurate la BEM şi atunci, în 2014, o parte din rezerve au fost achitate ruşilor, iar altă parte a ajuns prin buzunarele celor care dirijau procesele.

După ce s-a finalizat cu succes întreg acest proces, a fost anulată tranzacția de emisiune suplimentară a acțiunilor BEM, re-instaurat controlul statului la BEM și instituită administrarea specială la BEM, Banca Socială, și Unibank cu lichidarea ulterioară a acestor trei bănci.

The following two tabs change content below.

Jurnal de Chișinău

Ultimele articole de Jurnal de Chișinău (vezi toate)