„Semnarea declaraţiilor de unire – o manifestare a identităţii noastre la nivel politic”

Comuna Săseni, Călăraşi, este una din localităţile care au semnat Declaraţia de unire, document inspirat din Declarația Sfatului Țării de la 27 martie 1918. Semnatarii şi-au exprimat dorinţa să sărbătorească împreună cu românii de pretutindeni Centenarul Marii Uniri. Aleșii locali spun că au acționat „în puterea dreptului istoric şi dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure să-şi hotărască soarta lor”.

Iniţiativa de semnare a declaraţiei aparţine consilierului Grigore Lebădă, antreprenor din Săseni şi tată a doi copii, ambii aflaţi la muncă peste hotare. El consideră situaţia din R. Moldova catastrofală, iar R. Moldova – un stat falimentar. Aflând că unele primării au semnat deja acest act, consilierul local a frământat noroiul de la casă la casă, iar unde nu a reuşit să ajungă, au venit oamenii la el. A fost refuzat de două persoane, printre care şi un fost director de şcoală.

„Printre cei care au semnat avem oameni cu zece clase. Agricultori care înţeleg că aşa nu se mai poate trăi, dar avem profesori, unii cu câte două facultăţi, care au refuzat să se implice. Le este teamă. S-au frăsuit: „Da’mie îmi trebuie?”. De aceea suntem prost conduşi şi trăim prost! Suntem laşi şi lipsiţi de spirit de analiză”, constată revoltat bărbatul.

Se bucură de această realizare a oamenilor din satul său. „Mulţi ne-au felicitat. N-am auzit oameni care să critice acţiunea noastră. Mai sunt câte unul, doi, care amintesc de jandarmul român despre care știu din auzite, dar dacă mâine autorităţile de la Bucureşti ar lua în calcul aspiraţia noastră de unire, oamenii ar fi de acord”, spune el.

„Aceasta nu-i ţară…”

Sătenii o duc foarte greu, mai spune consilierul, migraţia a destrămat zeci de familii, tinerii în mare parte au plecat. Bătrânii suferă din cauza sărăciei şi a plăților majorate la servicii care, în cele mai multe cazuri, le depăşesc pensia. „Moldova nu are viitor. Aceasta nu-i ţară, e un colţ de ţară, cu nişte sus-puşi care se tem să nu le fugă fotoliul de sub ei. Dacă s-ar fi gândit vreunul din ei la oameni, reieşind din criza în care trăim, ar fi realizat unirea”, observă el.

În ce privește ameninţările lui Dodon cu dosare penale, Grigore Lebădă întreabă unde erau socialiştii și comuniştii la începutul anilor 90, când oamenii luptau, inclusiv cu arma în mâini, la Nistru? „Oameni ca Voronin și Dodon sunt ca nişte Moskviciuri care nu-ţi permit să circuli, ce creează ambuteiaje pe scena politică. Avem tineri şcoliţi în cele mai bune şcoli din Europa, dar nu li se permite să ne reprezinte. Indiferenţa şi mentalitatea retrogradă ne distrug”, opinează Lebădă.

Vladimir Iuzvac, antrenor din aceeaşi localitate, semnatar al declaraţiei, ne spune că a participat la mai multe competiţii sportive în mai multe localităţi din România. „Treci hotarul, treci munţii, vezi altă lume. Dacă cineva calcă strâmb în România, poporul iese în stradă. Ce se întâmplă însă la noi? Dodon divizează statul în două, în trei, ca să nu mai înţelegem nimic. Oamenii sunt confuzi. Cum să trăieşti în aşa ţară?! Avem nevoie de piaţă de desfacere, doar n-o să-mi duc strugurii în Rusia, să fiu minţit şi prigonit. Chiar dacă nu se va face mâine unirea, opţiunea noastră trebuie luată în calcul. Cei din Parlament și Guvern trebuie să înţeleagă că nu suntem orbi”, a declarat Iuzvac.

Cât priveşte ameninţarea lui Dodon cu „dosare penale”, consilierul consideră că Dodon a încălcat nu doar Constituţia, dar şi-a bătut joc şi de oamenii care au pus bazele statalităţii RM. „A depus flori, în calitate de preşedinte, la monumentul celor care ne-au ucis copiii. A decorat separatiştii din Autonomia Găgăuză, seamănă discordie, Dodon este cel care trebuie tras la răspundere”, afirmă consilierul.

Elementul „statalist” cu care dezbină Dodon

Actualmente, aleşi locali din 14 primării au semnat declaraţii de unire. Este vorba de localităţile Parcova (Edineț), Ulmu, Bardar, Ruseștii Noi, Puhoi, Văsieni (Ialoveni); Feștelița (Ștefan-Vodă),  Opaci (Căușeni), Gotești (Cantemir), Săseni, Nișcani (Călărași), Sărătenii Vechi (Telenești), Grătiești (mun. Chișinău) şi Boghiceni (Hâncești).

Reacţia socialiştilor nu s-a lăsat aşteptată. Consilierii lui Dodon au emis un model de declaraţie anti-unire inspirat din discursul vehement al lui Dodon, prin care îşi propun să condamne „acţiunile de subminare a independenţei, suveranităţii şi integrităţii teritoriale a ţării”. Acest facsimil a fost distribuit şi semnat de mai multe primării, în mare parte locuite de rusofoni.

„O manifestare a identităţii noastre la nivel politic”

Istoricul Ion Negrei consideră binevenite acţiunile autorităţilor locale, care au semnat declaraţii de unire. Acestea reprezintă, în opinia sa, o manifestare sănătoasă, firească a identităţii noastre naţionale. Dacă am avut anterior manifestări de exprimare a identătiţii noastre lingvistice, culturale, istorice, semnarea declaraţiilor de unire reprezintă o manifestare a identităţii noastre la nivel politic.

„Toate localităţile acestea declară că sunt pregătite pentru a fi parte componentă a statului român. E un lucru salutabil. Mi-e teamă însă ca problema dată să nu fie folosită în scopuri electorale, la dezbinarea noastră. Şi asta ar fi mai grav – o războire identitară în cadrul unei comunităţi, între localităţi, în sate, între raioane. Anul acesta în care se împlinesc 100 de ani de la Unire, ar fi onorabil să înţelegem semnificaţia acestui moment aniversar şi să fim la înălţimea faptelor înaintaşilor noştri”, a declarat Negrei.

Potrivit istoricului, semnarea declaraţiilor de unire poartă o mare încărcătură politică. Neimplicarea autorităţilor centrale face să pară că ar fi un gest simbolic, în fond ele sunt o exprimare a unei năzuinţe, a unui ideal naţional sănătos, care trebuie luat în serios.

„Trebuie să trecem de la simbolismul declarat  la abordarea practică şi cu responsabilitate a problemei. Unele instituții mass-media fac abstracţie de mişcarea aceasta şi, din contra, scot în evidenţă elementul statalist, elementul dezbinator, nu cel care ne reprezintă pe noi ca naţiune. E necesară o mobilizare mai largă a contingentului de intelectuali în explicarea momentului care s-a produs acum 100 de ani, dar şi a aspiraţiilor noastre de azi”, a mai spus Negrei.

The following two tabs change content below.