Secretul lui Zubco şi bomba din parlament

VOX POPULI // Deputaţii ar face bine dacă i-ar cere lui Zubco un raport privind procesul de cercetare a cazului „7 aprilie 2009”

„Stimată redacţie, sunt un om simplu. Mai cunosc câte ceva din legislaţie, mă mai orientez puţin printre tertipurile clasei noastre politice, căci nu e mare lucru să observi ce spectacol se joacă în faţa noastră. Mă frământă unele evoluţii din ultimul timp şi mai ales mă îngrijorează ceea ce ar putea să urmeze.

Am aflat că, joia viitoare, procurorul general Valeriu Zubco va prezenta un raport secret în Parlament. Imediat apare întrebarea: ce fel de secrete poate să aducă acesta în faţa deputaţilor, dacă nu informaţii de prin dosarele penale? Însă anume informaţia din dosare se supune în mod obligatoriu protecţiei legislative de „secret al anchetei”. Și atunci apar câteva situaţii confuze, ce ar putea avea urmări neaşteptate în contextul social-politic actual.

Audierea din parlament, o manipulare informaţională

În primul rând, divulgarea secretului anchetei se pedepseşte după lege. Deci nici chiar parlamentul nu poate să oblige persoana responsabilă să facă divulgarea în cauză. Procurorul general cunoaşte acest lucru şi probabil nu-şi va permite să încalce legislaţia. Cu atât mai mult nu va da informaţii nepermise, deoarece deputaţii nu sunt persoane procesuale şi nu au acces la „secretul anchetei”…

În acest context, bănuiesc că Valeriu Zubco nici nu intenţionează să spună ceva secret în Parlament şi atunci apare fireasca întrebare: dar de ce a trebuit ca audierea procurorului general în parlament să se facă cu uşile închise, din moment ce în raport vor lipsi date şi informaţii secrete, din procesul de anchetă?

Așadar, nu este greu să stabilim că aşa-zisa „audiere cu ușile închise” a procurorului general, pe care procurorul o poate folosi după bunul său plac, se vrea din start o manipulare a opiniei publice, prin intermediul „aleşilor poporului”. Până la urmă, „informaţia secretă” utilizată în procesul de audiere poate avea efectul unei bombe de minciuni care ar putea periclita procesul ulterior de activitate parlamentară. Să nu uităm însă că urmează o perioadă foarte responsabilă, în care deputaţii ar trebui să găsească consensul pentru adoptarea Legii bugetului de stat şi alegerea preşedintelui ţării.

Zubco nu trebuie să vină în parlament cu raport secret

Până la urmă, Zubco va aduce cu el ceva în Parlament, va pune pe tapet niște informații îndreptate selectiv doar împotriva unor persoane inconvenabile lui și grupului din culise. Pe parcurs, deputații vor face ochi mari, iar când vor încerca să pună întrebări mai în profunzime, li se va răspunde: ei, tocmai aici e „taina anchetei”…

Aleșii poporului se vor revolta însă, vor cere informații compromițătoare și despre alți politicieni decât cei vizaţi de „raport”, dar strigătul lor va rămâne în pustiu. Zubco își va face deja treaba prin ceea ce a spus și își va freca bărbuța. Până la urmă, presa va scrie despre toate și societatea va discuta doar despre politicienii arătați cu degetul de Zubco. Bomba a explodat!

Cred că am dreptul să atrag atenţia şi asupra următorului aspect. Chiar dacă exercită funcţia de procuror general, Zubco nu are niciun drept să învinuiască pe cineva, fie şi într-un raport, căci astfel ar încălca prezumţia nevinovăţiei în cazul oamenilor respectivi. Adică, fără o sentință judecătorească nimeni nu poate fi declarat vinovat. Dar uite că procurorul general vrea să o facă, servindu-i cu gogoşi pe bieţii deputați care se lasă manipulați astfel.

Zubco ar trebui să-şi dea demisia deoarece n-a curățit procuratura de „șobolani”

Deputaţii ar face bine dacă i-ar cere lui Zubco un raport privind procesul de cercetare a cazului „7 aprilie 2009”. Aici parlamentul ar putea descoperi mai mult putregai al instituției în cauză, dar mai întâi ar identifica principalul: procurorii care au intentat dosare la comandă pe parcursul dominaţiei comuniste, deci şi în acel aprilie de pomină, continuă și astăzi să se afle la pupitrul „cercetărilor”. Cei care l-au arestat abuziv pe Gabriel Stati, Sergiu Mocanu, Constantin Becciev ș.a., care le-au deschis dosare false lui Serafim Urechean, Vladimir Șarban, Nicolae Andronic şi altora, dar care n-au reacţionat în niciun fel la abuzurile poliţieneşti evidente din zilele „revoluţiei twiter”, adică n-au deschis dosare celor care au sechestrat cetăţeni din stradă, inclusiv jurnalişti (Rodica Mahu printre ei) sau celor care erau obligaţi, dar n-au reacţionat în niciun fel la marasmul din comisariatele poliţieneşti – anume aceştia conduc şi astăzi procuratura!

Deputaţii ar trebui să-i ceară lui Zubco şi dezvăluirea unui „secret” al procuraturii şi anume: care sunt relaţiile de rubedenie între procurorii-cumetri Valeriu Gurbulea, Valeriu Chitoroagă, Igor Popa şi alţii, ultimii doi fiind tocmai cei care au operat dosarele la comandă şi cele din 7 aprilie şi mai rămânând până astăzi, probabil, ca principali furnizori de secrete lui Zubco pentru Parlament…”

Mihail LEBĂDĂ

Chișinău, str. Șciusev 59