Secretele lui Voronin

STRICT SECRET // Deşi a dat indicaţii în mod ilegal miniştrilor, fostul preşedinte nu poate fi tras la răspundere

Peste zece mii de bugetari, preponderent profesori, urmau a fi concediaţi în ultimii doi ani, dacă Partidul Comuniştilor rămânea la guvernare. Despre acest plan sumbru al fostei guvernări s-a aflat săptămâna trecută ca urmare a desecretizării mai multor acte adoptate pe timpul comuniştilor. Din aceste documente aflăm cum fostul preşedinte Vladimir Voronin a dat cu piciorul în 262 de milioane de dolari pe care Guvernul american era gata să îi investească în R. Moldova. Două dintre actele desecretizate se referă la corespondenţa pe care o purta Voronin cu responsabilii de la Guvern în vederea preluării controlului statului asupra a două companii (S.A. IPTEH şi SA „Cariera de pietriş şi granit din Soroca”) care ulterior au câştigat procesele intentate la CEDO împotriva R. Moldova. Chiar dacă Voronin dădea indicaţii concrete responsabililor de la Guvern în ce mod să acţioneze într-un caz sau altul, juriştii susţin că vinovăţia acestuia ar fi foarte greu de demonstrat.

SIS în serviciul partidului

În pofida criticilor dure pe care le adresează actualei guvernări pentru intenţia acesteia de a optimiza numărul de angajaţi din sistemul bugetar, fosta guvernare comunistă uită că ideea concedierii în masă a profesorilor i-a venit ei încă în 2008. Atunci, Guvernul a adoptat o concepţie de optimizare a numărului de personal, prin care se propunea concedierea timp de doi ani a circa zece mii de bugetari, preponderent profesori. Planul nu a fost dus „la bun sfârşit” pentru că Serviciul de Informaţii şi Securitate (SIS) a reuşit la timp să-l informeze pe Voronin despre urmările grave ale unor asemenea iniţiative. „Documentul şi-a găsit o critică dură atât din partea angajaţilor din sferele bugetare supuse reducerii, cât şi în rândurile opoziţiei, susţinute din exteriorul ţării”, îl anunţa directorul SIS Artur Reşetnicov pe preşedintele statului, atenţionându-l că concedierile în masă ar putea provoca destabilizarea situaţiei din ţară în ajunul alegerilor parlamentare(!). Ca urmare a acestei note informative, Guvernul şi-a revăzut decizia de concediere a profesorilor.

„Americanii ne folosăsc”

Tot la ordinul lui Voronin a acţionat Guvernul şi în 2007, atunci când s-a pus problema implementării proiectelor prevăzute în cadrul Programului Preliminar de Ţară „Compact”, finanţat de către Guvernul SUA. Deşi îşi dădea seama de avantajele implementării acestor proiecte, premierul de atunci Vasile Tarlev a fost nevoit să renunţe la ele pentru că aşa a vrut Voronin. „Nu bate apa în chiu. Ce nu-i clar?”, i-a răspuns preşedintele statului premierului care încerca să-l convingă de oportunitatea acceptării proiectelor. Părerea lui Voronin despre programul american era cât se poate de clară: „Foaie verde!? Americanii au grijă de ei. Pe noi pur şi simplu ne folosăsc şi încă ne critică!!”. La această concluzie Voronin a ajuns după ce consilierul său Oxana Domenti l-a informat că cea mai mare parte a banilor oferiţi de SUA pentru aceste proiecte (în total 24,7 mil. de dolari – n.r.) va fi cheltuită pentru remunerarea experţilor.

„Suplimentar la aceasta atenţionăm şi asupra faptului că atât selectarea experţilor, consultanţilor şi altor executori, cât şi evaluarea calităţii executării lucrărilor în cadrul proiectelor va fi efectuată de către Guvernul SUA, conform procedurilor şi regulilor sale. Astfel, la finalizarea proiectelor ne va rămâne doar să acceptăm rapoartele de implementare prezentate de americani”, scria Domenti într-o notă informativă din noiembrie 2007 adresată preşedintelui de atunci.

Menţionăm că implementarea eficientă a acestui Program de către actualul Guvern a dus la obţinerea la începutul acestui an a unui grant în valoare de 262 milioane dolari pentru reabilitarea drumurilor şi sistemelor de irigare.
Voronin, interesat de Cariera de la Soroca
Două dintre seturile de documente desecretizate săptămâna trecută de Guvern se referă la corespondenţa dintre Preşedinţie şi Executiv vizavi de preluarea controlului statului asupra SA „IPTEH” şi SA „Cariera de pietriş şi granit din Soroca”.

În cazul „Carierei de pietriş şi granit din Soroca”, se observă nu atât interesul statului faţă de companie, cât cel al preşedintelui. „Dl Tarlev, de preluat conducerea carierului de către stat. Convocaţi-i pe cei care au atitudine şi soluţionaţi în mod legal problemele şi mă informaţi”, îi scria Voronin prim-ministrului la 8 iunie 2007. Iar cu doar o zi înainte de asta, printr-o scrisoare secretă adresată lui Voronin, directorul Camerei de Licenţiere, Zinaida Chistruga, „solicita respectuos” indicaţii de la Voronin pentru a elibera sau nu licenţă de activitate Carierei. Până la urmă, planurile fostului preşedinte de acaparare a „Carierei de pietriş şi granit” au fost date peste cap de decizia CEDO din 16 iulie 2009, prin care s-a stabilit că naţionalizarea a fost ilegală.

Preluarea coordonată

În cazul „IPTEH”, şeful statului era informat despre veniturile întreprinderii care fusese preluată de la oponentul politic al lui Voronin, Vlad Filat, dar şi despre două contracte de arendă care au fost modificate de fosta administraţie a companiei înainte ca aceasta să treacă în proprietatea statului. Potrivit unei note informative pregătită de ministrul Economiei şi comerţului Igor Dodon, ca urmare a modificării celor două contracte, s-a ratat un venit de circa 220 de mii de dolari, de aceea, menţionează ministrul, ele trebuie fie reziliate, fie modificate. „De acord”, îi răspunde Voronin. Doar din setul de documente desecretizate care ţin de acest subiect, reiese că în schema de preluare a controlului statului asupra SA „IPTEH” au fost implicaţi în mod direct ministrul Economiei, Igor Dodon, premierul Zinaida Greceanâi, directorul CCCEC Sergiu Burduja şi chiar Consiliul Suprem de Securitate, prin secretarul Ion Morei. Toţi cei menţionaţi îşi coordonau acţiunile cu Vladimir Voronin.

În noiembrie 2009, acţionarii „IPTEH”, deposedaţi ca urmare a naţionalizării întreprinderii, au câştigat la CEDO procesul împotriva R. Moldova. Guvernul moldovean a fost obligat să plătească despăgubiri în valoare de 320 de mii de euro, dar reclamanţii au renunţat la bani.

Indicaţiile preşedintelui

Un alt set de documente desecretizate, care datează din ianuarie 2008, se referă la asigurarea R. Moldova cu energie termică şi la modificarea tarifelor la gaz. Potrivit unei note informative pregătită pentru Voronin de consilierul lui pe probleme economice Oleg Reidman, şeful de atunci al statului, era informat despre necesitatea majorării urgente (de la mijlocul lunii ianuarie 2008 – n.r.) a tarifelor la gaz ca urmare a modificării preţului de achiziţie a acestuia. În acelaşi set de documente, ex-şeful statului propune privatizarea în condiţii netransparente a întreprinderilor din sectorul energetic al R. Moldova (CET-1 şi CET-2) unei companii străine „Vi Holding”. Ba mai mult, contrar principiului separării puterilor în stat, Voronin dădea indicaţii ministerelor să poarte negocieri cu această companie care propunea extinderea capacităţii de generare a energiei electrice pe teritoriul R. Moldova.

Voronin şi-a respins susţinătorul

Ultimul din şirul de documente desecretizate recent se referă la propunerea ex-vicepremierului Victor Stepaniuc de acum un an de a-l numi pe Leonid Tabără, profesor la Universitatea de Stat din Moldova, în funcţia de director al Serviciului de Stat de Arhivă. Deşi istoricul care a cântat ani în şir osanale PCRM la postul public de televiziune, a fost prezentat lui Voronin drept „un patriot al neamului moldovenesc care se află pe poziţii stataliste certe”, preşedintele l-a respins. „Selectaţi o altă candidatură şi o coordonaţi. Să mă contactaţi la telefon”, a fost răspunsul scurt al lui Voronin.

Vinovăţie greu de demonstrat

Contactat de JURNAL pentru a comenta acţiunile fostului preşedinte Vladimir Voronin care reies din documentele desecretizare, juristul Vlad Gribincea ne-a comunicat că aceste acte ar fi insuficiente pentru a demonstra că fostul şef al statului şi-a depăşit atribuţiile de serviciu. „Niciun document nu prevede clar care sunt atribuţiile de serviciu ale preşedintelui, de aceea este complicat să demonstrezi că acesta şi le-a depăşit”, a explicat Gribincea. Potrivit lui, în acest caz contează ce scop a urmărit Voronin prin indicaţiile sale. „Dacă se demonstrează că scopul său a fost de a orchestra anumite lucruri, el poate fi tras la răspundere”, a conchis juristul.

Mariana Raţă