Sechelele rusificării

Funcţionarii oficiilor stării civile continuă să ne schimonosească numele

În încercarea de a-şi derusifica numele din actele de identitate, cetăţenii Republicii Moldova trec printr-un adevărat calvar imediat ce trec pragurile oficiilor stării civile sau ale birourilor de paşapoarte. Dacă în anii ’90, schimbarea numelor se făcea gratuit şi în mod automat, acum schimbarea unei litere îi costă pe cetăţenii RM între 50 şi 260 de lei. În cazul în care părinţii sau bunicii nu mai sunt în viaţă, doar instanţa de judecată decide dacă poate sau nu fi transcris corect numele acestora în documentele urmaşilor. Pe lângă aceste bariere, mulţi cetăţeni reclamă o mulţime de erori în acte, comise fie din cauza incompetenţei angajaţilor Oficiilor Stării Civile, fie că aceştia sunt suprasolicitaţi.

Svetlana Corobceanu

Dorian, un tânăr de 29 de ani, poartă două nume greşite în documente. „Toată viaţa tata a fost Grigore, până şi în certificatul de naştere sovietic figura acest nume. La vârsta de 45 de ani, când i-a expirat buletinul şi şi-a perfectat unul nou, angajatele de acolo l-au scris Grigori. S-a întâmplat acum cinci ani.

Continuă rusificarea

Tata le-a arătat greşeala, dar ele i-au spus că este corect Grigori, nu Grigore. El a dat a lehamite din mână, şi-a perfectat paşaportul şi a plecat la muncă în străinătate. Acum noi, cei cinci copii ai săi, pe rând, ne schimbăm documentele şi devenim „ai lui Grigori”, ne spune Dorian, care a observat greşeala în momentul în care a început să-şi perfecteze dosarul pentru cetăţenia română. „Era o alternativă să vină tata să-şi schimbe documentele, dar el nu a avut posibilitatea să se întoarcă în acel moment de peste hotare. Până la urmă, am obţinut cetăţenia, cu două prenume greşite în acte: al tatei – Grigori, în loc de Grigore, şi al bunelului Nicolai, în loc de Nicolae”, regretă tânărul.

„Raionul Tatiana”                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                   „Soţia lui Dorian, Mariana, a făcut o criză de nervi sub uşile Oficiului Stare Civilă Orhei, unde a obţinut duplicatul certificatului de naştere al tatălui său. Documentul conţinea trei greşeli: satul Clişova era botezat în „Climova”, în loc de raionul Teleneşti, scria „raionul Tatiana”, iar în loc de prenumele Ştefan, aşa cum ar fi fost corect româneşte, era scris „Stipan” (foto).

„Nici măcar în limba rusă nu-i corect! La ruşi se scrie „Stepan”, nu „Stipan”. Despre ce altceva poate fi vorba decât de incompetenţa celor care eliberează astfel de documente?”, se întreabă indignată femeia, care a fost nevoită să depună din nou o cerere şi să piardă iarăşi timp pentru a obţine un alt certificat.

Certificat de deces în loc de certificat de naştere

O situaţie la limita grotescului i s-a întâmplat şi lui Grigore Chirilov, pensionar din s. Ustia, raionul Dubăsari. Acesta a venit la Oficiul Stării Civile din sectorul Centru al capitalei să-şi perfecteze un duplicat la certificatul de naştere. A ocupat rând la ora 4.00 dimineaţa. Pe la ora 9 l-a ajuns rândul. După ce a depus cerere, responsabila de la oficiu i-a zis să revină în aceeaşi zi, la ora 5 seara, ca să-şi ia duplicatul. „Eu m-am mai plimbat prin oraş, iar la 5 m-am întors. Am stat până aproape de ora 6 sub uşă. Scăpam autobuzul şi, când am văzut documentul în mână, l-am băgat iute în buzunar şi am fugit la gară”, ne spune bărbatul. A doua zi, s-a sculat şi s-a dus cu documentul la Biroul de paşapoarte al raionului Dubăsari ca să-şi perfecteze buletinul de identitate. „I-am dat actul, iar doamna s-a uitat lung la mine şi m-a întrebat în ce mod am obţinut certificatul de deces”, ne spune nea Grigore. A doua zi, la ora 4.00, supărat, bărbatul era iar sub uşa Oficiului Stare Civilă.

„Oare-i posibil într-o ţară normală aşa ceva?”, ne întreabă  pensionarul, care, după ce a fost primit de aceeaşi angajată a OSC, i-a cerut acesteia răspicat şi în repetate rânduri să verifice în computer dacă s-a corectat eroarea cu decesul său.

Din întâmplare, fiu „al lui Ion”

Eugeniu Graur zice că întâmplarea a făcut să fie botezat în buletinul de identitate ca fiu „al lui Ion”, tatăl său fiind „Ivan”. Şi-a perfectat buletinul în  1999. „Fiind cel mai mare din copii, mi-am perfectat primul actele. Tata avea încă paşaport sovietic. Eu am fost scris în mod automat în buletin, aşa cum e corect româneşte, „al lui Ion”. Fratele şi sora şi-au perfectat buletinele în perioada guvernării comuniste. Aceştia deja figurează ca fii „ai lui Ivan”. Prin urmare, dacă voi dori să obţin cetăţenia română, va trebui să-mi schimb şi eu actele de identitate şi să fiu „al lui Ivan”, ne spune Eugeniu, care preconizează împreună cu un grup de iniţiativă să înainteze o petiţie autorităţilor în care să solicite un proiect de lege care să prevadă derusificarea numelor. „Dorim ca numele noastre să figureze corect în documente, altfel avem impresia că ar fi o indicaţie de sus menită să ne împiedice să obţinem cetăţenia română, precum şi să dispunem de adevărata noastră identitate”, este de părere Nicolae Lupu, un alt păţit.

Derusificarea numelor a fost iniţiată în anii ’90

Lingvista Maria Cosniceanu ne-a informat că, prin anii ‘90, a fost creată, prin hotărâre de Guvern, o Comisie republicană pentru reglementarea şi ocrotirea onomasticii naţionale, comisie care a fost utilă pentru funcţionarii oficiilor stării civile. Derusificarea numelor se făcea în mod automat. Începând cu anii guvernării comuniste, această comisie a fost desfiinţată. Totuşi o comisie similară a fost creată pe lângă Centrul Naţional de Terminologie care oferea consultaţii angajaţilor de la oficiile de stare civilă. În ultimii ani, componenţa acestei comisii a fost „modificată”, iar specialiştii în domeniul onomasticii au fost excluşi.

PCRM a stopat derusificarea numelor

La rândul său, doctorul în filologie Albina Dumbrăveanu semnala într-un articol din JURNAL că, acum câţiva ani, s-au emis în ascuns nişte decizii de uz intern pentru oficiile de stare civilă (ignorându-se opinia savanţilor specialişti în domeniu), în baza cărora nu se mai corectează numele, ci, dimpotrivă, se schimonosesc. „E revoltător ce se întâmplă cu actele noastre de identitate. Persoanele care şi-au schimbat prenumele de tipul Ivan, Vasilii, Alexandr, Afanasii, Feodosii, Stepan, Fiodor sau Piotr ş.a. cu variantele corecte ale acestora – Ion, Vasile, Alexandru, Atanasie, Teodosie, Ştefan, Tudor (Teodor) sau Petru ş.a., în momentul expirării termenului de valabilitate a buletinului de identitate sau a paşaportului naţional, au fost obligate să revină la variantele ruseşti, adică precum sunt scrise, chipurile, în actele de înregistrare a naşterii din arhivă, în care în anii ’90 nu s-au făcut modificările de rigoare”, semnalează specialistul.