Sechelele rusificării

Derusificarea numelor din actele de identitate, proces iniţiat în anii ’90, a fost stopat în perioada guvernării comuniste

Multe dintre angajatele de la oficiile de stare civilă, care anterior telefonau şi cereau sfatul specialiştilor în domeniul onomasticii, i-au informat că au primit indicaţii „de sus” să nu mai ţină cont de Dicţionarul de prenume, autor al căruia este dr. Maria Cosniceanu, şi să translitereze literă cu literă prenumele persoanelor din documentele emise în perioada sovietică.

Svetlana Corobceanu

Fostul ideolog al Partidului Comuniştilor, Victor Stepaniuc, neagă acum că PCRM s-ar fi opus derusificării numelor în acte. „Ştiu că nu au fost asemenea intenţii. Personal, în documentele sovietice, sunt „Victor Feodorovici”, dar în documentele noi am dorit să fiu „Victor Tudor”, aşa cum îi spuneam tatei acasă. Specialiştii de la oficiile stării civile trebuia să se conducă de documente şi de voinţa fiecărei persoane în parte. Dacă aceasta insista să-şi schimbe numele, specialistul de la OSC trebuia să ţină cont de normele limbii de stat”, ne-a spus actualul preşedinte al Partidului Popular Socialist.

Comisie de formă

Dr. Maria Cosniceanu ne spune că, prin anii ’90, Comisia republicană pentru reglementarea şi ocrotirea onomasticii naţionale a contribuit în mare parte la transcrierea corectă a numelor în acte. Aceasta organiza cursuri şi oferea consultaţii specialiştilor de la oficiile stării civile şi birourile de paşapoarte. Comisia şi-a încetat activitatea odată cu desfiinţarea Departamentului limbilor. „În acea comisie s-a lucrat mult. Responsabilii de la oficiile stării civile erau monitorizaţi de specialiştii de la Departamentul limbilor ca să respecte normele onomasticii naţionale. După desfiinţarea departamentului, fiecare a început să facă ce vrea. Recent, Comisia a fost revigorată, dar din ea au fost excluşi specialiştii în domeniu”, ne spune reputatul lingvist. Săptămâna trecută, cineva din membrii acestei comisii a cerut sfatul specialiştilor să aprobe formele „Gheorghi”, sau forma arhaică „Gheorghie”. „Există norme recunoscute în plan internaţional, de care ar trebui să se conducă. E regretabil că, deşi există o astfel de comisie, din ea nu fac parte specialişti în domeniul onomasticii”, ne mai spune Maria Cosniceanu.

Este de remarcat că nici în Comisia Naţională pentru Funcţionarea Limbilor recent creată pe lângă guvern nu au fost incluşi specialişti din domeniul onomasticii naţionale, deşi transcrierea corectă a numelor în acte este una din cele mai acute probleme cu care se confruntă cetăţenii din Republica Moldova.

România e de vină?

Lucia Ciobanu, directorul Oficiului Stare Civilă, aflată în funcţie şi în perioada guvernării comuniste, nu a fost de găsit pentru a comenta în baza cărei decizii sau indicaţii se transcriu, în noile documente, literă cu literă, numele persoanelor din actele sovietice. Vicedirectorul Oficiului Stare Civilă, Alexandra Bacioi, ne spune că problema îşi are rădăcinile „în istoricul nostru”. „După anul 1990, a existat o hotărâre de Guvern în baza căreia numele erau derusificate în mod automat. Acum majoritatea actelor sunt schimbate în scopul obţinerii cetăţeniei române. Am avut o întâlnire cu partea română care s-a arătat foarte exigentă în privinţa respectării transcrierii numelor, literă cu literă, din documentele de arhivă”. Bacioi ne mai spune că nu vede o problemă în cazul în care persoana doreşte să schimbe o literă în numele său. „Solicitantul depune o cerere la Oficiul Stare Civilă. Dacă vrea să schimbe patronimicul, de exemplu, din „Ivan” în „Ion”, şi tatăl său nu este în viaţă, acest lucru se face prin instanţa de judecată”, ne mai spune vicedirectorul OSC.

„Palatul” lui Filip

Anatolie Ghervas, în vârstă de 68 de ani din s. Sculeni, raionul Ungheni, fostul judeţ cu acelaşi nume, ne spune că s-a simţit ca o bilă pe o masă de biliard, mânat fiind de la o instituţie la alta în încercarea sa de a obţine pachetul cu documente pentru obţinerea cetăţeniei române. „Copia documentelor se dă la oficiul de stare civilă unde a fost emis originalul. Astfel, am mers la trei oficii de stare civilă – Ungheni, Făleşti şi Bălţi. Am stat zile întregi pe sub uşi. S-a început un haos din care nu-mi pot reveni nici acum. S-au schimbat denumiri de localităţi. Deşi numele nostru de familie este „Ghervas”, în unele documente sovietice ale tatei figurează „Ghirvas”. La OSC Făleşti, după ce am stat mai multe ore sub uşă, nu am rezistat şi am dat buzna în cabinet. Doamnele sărbătoreau ceva în pofida faptului că afară steatea lume şi aştepta. S-au revoltat, iar mai târziu, aflându-mi problema, mi-au spus să mă adresez în instanţa de judecată ca să schimb o literă. N-am mai rezistat, am bătut cu pumnul în masă. Ulterior, totuşi, am mers şi am depus cerere în instanţă. După aceea m-am dus la Chişinău, am vrut să ajung la ministrul Tehnologiilor Informaţionale, Pavel Filip, cu o plângere. Acolo, însă, când am văzut ce palat are, m-am descurajat şi am făcut cale întoarsă. E inutil să încerci să lupţi în hăţişul acesta”, se arată dezamăgit fostul profesor.

„M-am simţit ca o bilă de biliard”

Deşi se bucură de unele facilităţi ca pensionar, Anatolie Ghervas ne spune că a cheltuit peste 2000 de lei pentru a-şi aduce la condiţie întreg pachetul de documente. Înainte de a avea loc şedinţa de judecată, angajatele de la OSC Făleşti i-au telefonat, informându-l că, după ce s-au documentat suplimentar, au văzut că problema sa poate fi rezolvată fără decizia instanţei. „La un oficiu de stare civilă în funcţia de conducere este nora procurorului raionului, la cel de-al doilea oficiu – fiica unui fost secretar al PCRM, şi la cel de-al treilea, e tot fiica unui secretar de partid. Nu cred să fi contat mult criteriul profesionalismului când au fost numite în funcţie, de aici şi mulţimea de probleme care ni se trag. Doar cei care trec prin acest proces înţeleg cât e de umilitor, m-am simţit ca o bilă de biliard, cineva a încercat să spele podeaua cu mine”, ne mai spune pensionarul.

Victor Stepaniuc neagă că PCRM s-ar fi opus derusificării numelor în acte. «Ştiu că nu au fost asemenea intenţii. Personal, în documentele sovietice, sunt „Victor Feodorovici”, dar în documentele noi am dorit să fiu „Victor Tudor”»

Anatolie Ghervas: „Doar cei care încearcă să-şi transcrie  corect  numele în acte înţeleg cât e de umilitor acest proces. M-am simţit ca o bilă de biliard, cineva a încercat să spele podeaua cu mine”

 

The following two tabs change content below.