Seceta afectează securitatea alimentară

ALIMENTAŢIE // „Ar fi bine să reuşim să însămânţăm cele 250 mii de hectare cu grâu, care ne-ar asigura securitatea alimentară, restul se poate compensa cu alte culturi”

Seceta care s-a abătut asupra Republicii Moldova i-a făcut pe agricultori să amâne lucrările de toamnă. Deşi au încercat să are terenurile agricole, pământul aspru a rupt plugurile. Serviciul Hidrometeorologic de Stat anunţă că precipitaţii vor cădea în octombrie. „Dacă va ploua la începutul lunii, se va putea salva roada pentru anul viitor”, a explicat Ilie Boian, şeful Serviciului Hidrometeorologic de Stat. Pentru a nu compromite roada, experţii din agricultură iau în calcul varianta de a înlocui culturile cu unele mai rezistente, care vor avea o perioadă de vegetaţie mai scurtă.

Marina LIŢA

În fiecare dimineaţă, Ion Costaş din Ungheni îşi ridică privirea spre cer în speranţa că va cădea un strop de ploaie. „După ce am recoltat grâul, am încercat să ar, dar s-a rupt plugul. Aşteptăm ploi ca să terminăm aratul şi ca să putem însămânţa culturile de toamnă”, spune Costaş.

Cu 20% mai puţină sfeclă de zahăr

Acesta susţine că seceta creează probleme şi sfeclei de zahăr. „Dacă ar fi fost ploiţă, sfecla ar fi avut peste un kilogram. Nu i-a ajuns umiditate şi nu a mai crescut. În comparaţie cu anul trecut, va fi mai puţină sfeclă de zahăr cu aproximativ 20%. Pentru un hectar de sfeclă, investim aproximativ 18–20 de mii de lei. Dacă vom scoate 35 de tone la hectar, ne vom întoarce cheltuielile”, comunică producătorul agricol.

Specialiştii susţin că din culturile agricole de toamnă, cea mai afectată de secetă este sfecla de zahăr. „Seceta prelungită va scădea cantitatea, dar şi conţinutul de zahăr”, ne spune Mihai Suvac, şef de direcţie la Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare (MAIA). „Porumbul şi floarea soarelui şi-au format bobul, iar temperaturile înalte determină coacerea mai rapidă”, susţine Suvac.

„Ar putea scădea şi cantitatea de struguri recoltată, mai ales dacă ne referim la soiurile târzii. E adevărat că lipsa umidităţii va creşte cantitatea de zahăr din bobiţe, dar va afecta calitatea acestora şi a produselor. Ar putea să se bucure cei care se ocupă cu uscarea strugurilor pentru stafide”, este de părere şeful de direcţie MAIA.

Pericol excepţional de incendiu

Serviciul Hidrometeorologic de Stat a emis avertizare de incendiu. Din cauza temperaturilor înalte şi a lipsei de precipitaţii, în perioada 22–28 septembrie se va atesta un pericol excepţional de incendiu.

În acelaşi timp, Serviciul Hidrometeorologic anunţă că precipitaţiile vor ocoli Republica Moldova până la finele acestei luni. „Se aşteaptă să cadă o cantitate de precipitaţii necesare luna viitoare. Dar problema e că nu se ştie când vor cădea aceste precipitaţii, dacă va fi la începutul lunii, roada va fi salvată. Noiembrie se aşteaptă să fie mai rece ca de obicei, cu o cantitate mai mare de precipitaţii. Va fi o iarnă timpurie, cu zăpadă din noiembrie. De aceea, se întrevede pericolul din două părţi, pe de o parte, avem o iarnă timpurie şi nu se reuşeşte lucrarea terenului şi semănatul de toamnă, pe de altă parte, seceta prelungită împiedică agricultorii să semene culturile de toamnă”, ne-a comunicat Ilie Boian, şeful Serviciului Hidrometeorologic de Stat.

Acesta susţine că atunci când se vor crea condiţii, în termene cât mai restrânse, să se efectueze lucrările. „Însă semănatul rapiţei a eşuat”, opinează Boian.

„Producătorii agricoli urmau să semene circa 50 mii de hectare de rapiţă, pe moment, au fost semănate 19 mii, adică nici jumătate. Din cauza lipsei de umezeală, se pot pierde şi acestea”, comunică Mihai Suvac.

Vor încolţi, dar nu vor rodi

Experţii susţin că, deşi se va reuşi semănarea culturilor, dacă nu va fi ploaie, acestea nu vor rodi. „Temperaturile scăzute din timpul nopţii şi cele ridicate din timpul zilei generează condensaţii care le permit seminţelor să încolţească. Nu există însă suficientă umiditate ca să se dezvolte şi să crească. De aceea, producătorii agricoli sunt în aşteptarea precipitaţiilor pentru a se apuca de lucru”, explică Suvac. „Ar fi bine să reuşim să însămânţăm cele 250 mii de hectare cu grâu care ne-ar asigura securitatea alimentară, restul poate fi compensat cu alte culturi”, susţine expertul.

Înlocuirea culturilor cu altele mai rezistente este una din soluţii. „Însămânţarea de toamnă, înlocuită cu cea de primăvară. De regulă, pe toate suprafeţele preconizate pentru semănăturile de toamnă, în cazul în care nu se reuşeşte semănatul sau sunt condiţii nefavorabile, se seamănă culturi de primăvară”, spune Suvac.

Acesta a mai comunicat că s-ar putea modifica structura semănăturilor prin diverse varietăţi şi soiuri care au o perioadă de vegetaţie mai mică. „În afară de aceasta, sunt seminţe rezistente la condiţiile climaterice insuficiente de umiditate. Şi în cazul acesta sunt diferite pârghii care pot fi folosite. Nu este o catastrofă, ne putem acomoda”, spune şeful de direcţie MAIA.

 Potrivit Serviciului Hidrometeorologic de Stat, în septembrie au fost înregistrate temperaturi ridicate care nu au mai fost din 1963. Temperatura medie a aerului pentru acest interval a constituit +19,+22 ºС, fiind cu 2–3 ºС mai ridicată faţă de normă.

Totodată, pe întreg teritoriul Republicii Moldova s-a semnalat deficit semnificativ de precipitaţii. Cantitatea lor pentru această perioadă pe 90% din teritoriu a constituit 20–55 mm, adică 25–60% din normă. O toamnă atât de secetoasă nu a mai fost din 1990.

Potrivit specialiștilor, din cauza cantităţii foarte scăzute a umidităţii în sol, s-au creat condiţii dificile pentru acumularea zahărului în sfecla de zahăr. Acest dapt influenţează negativ asupra cantităţii şi calităţii roadei.

Totodată, rezervele foarte scăzute de umezeală productivă în sol, observate pe o mare parte a teritoriului ţării, au creat condiţii nefavorabile la efectuarea lucrărilor de pregătire a terenurilor pentru semănatul culturilor cerealiere de toamnă.

The following two tabs change content below.
Marina Liţa

Marina Liţa

Marina Liţa

Ultimele articole de Marina Liţa (vezi toate)