„Scufiţa Roşie i-a spus un secret lupului”

Educatorii grădiniţelor din municipiul Chişinău îşi propun să dezvolte gândirea critică la copii

Metodiştii de la grădiniţele din sectorul Râşcani al capitalei şi-au dat, marţi, întâlnire la Grădiniţa nr. 160 „Dumbrăvioara” unde au participat la un seminar instructiv-metodic cu tema „Metode şi tehnici de dezvoltare a gândirii critice şi divergente la preşcolari”. În opinia participanţilor, nu este suficient ca un copil de grădiniţă să ştie numai să citească şi matematică atunci când merge la şcoală, ci să şi gândească logic, să aibă o abordare critică a lucrurilor şi să se descurce în viaţă.

Cristina BEREGOI

Gazda evenimentului a fost desemnată Grădiniţa nr. 160 „Dumbrăvioara”. „Administraţia instituţiei preşcolare a dat dovadă de un management eficient de-a lungul anilor, copiii de aici participă la toate concursurile municipale şi întotdeauna ocupă locuri de frunte. După un control efectuat timp de zece zile la Grădiniţa nr. 160, s-a decis că experienţa acesteia în ce priveşte educarea copiilor merită să fie împărtăşită metodiştilor de la celelalte instituţii preşcolare”, a argumentat Tatiana Bostan, specialist principal în Serviciul preşcolar al Departamentului general pentru educaţie, tineret şi sport (DGETS) al municipiului Chişinău.

„Lupul e haios”

Ulterior, participanţii la seminar au fost împărţiţi în trei grupuri şi au asistat la activităţile din trei grupe de la grădiniţa-gazdă. În grupa nr. 2 cu copii de patru-cinci ani, educatoarea Angela Balan, grad didactic II, dezvoltă tehnica „Oglinda caracterelor”. Pe tablă se perindă personaje din poveşti, iar copiii trebuie să le caracterizeze şi să-şi argumenteze opţiunile. „Bunica (din povestea „Scufiţa Roşie” – n.r.) este curajoasă, pentru că ea curăţă casa de microbi”, zice Andrieş. „Scufiţa Roşie i-a spus lupului un secret, deşi mama ei i-a zis să nu-l dezvăluie”, găseşte o caracterizare şi Crinuţa. „Lupul e haios”, adaugă Mihăiţă. „Lupul e bun, pentru că el curăţă pădurea de animale moarte”, „Scufiţa Roşie este sinceră cu mama ei”, „Gogoaşa e iute la fugă când se rostogoleşte”, nu-şi dau rând micuţii din grupa nr.2 să participe la activitate. Apoi, metodiştii au asistat la un spectacol pus în scenă de copiii de la grădiniţa-gazdă. Ulterior, au fost instruiţi de către Mariana Marin, doctor în pedagogie, cercetător ştiinţific la Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, cum să înveţe copiii prin cooperare şi gândire critică, cum să-şi proiecteze activităţile didactice din perspectiva strategiilor interactive şi cum să facă evaluările de rigoare.

Grădiniţă suprasolicitată

E.G., angajată la Grădiniţa nr. 74 din mun. Chişinău, se uită cu o invidie sănătoasă la tot ce vede la Grădiniţa nr. 160. „De unde aveţi cărţile?”, întreabă ea. „Părinţii le-au procurat”, vine răspunsul. „Astea sunt lucrările copiilor?”, continuă oaspetele. La grădiniţa la care e angajată nu există aşa ceva, e pentru copiii cu dizabilităţi pe care părinţii îi aduc luni dimineaţă şi îi iau acasă vinerea. „Majoritatea copiilor sunt din familii vulnerabile, nu au posibilităţi. Grădiniţa este absolut gratuită, părinţii nu plătesc nici pentru mâncare. Avem noroc de un sponsor de peste hotare care ne-a adus mobilier şi alte utilităţi”, ne spune doamna E. „Grădiniţa e mare, e solicitată şi asta demonstrează că aici se lucrează. Clădirea a fost renovată, aici se implementează curriculumul nou”, spune şi Victoria Melnic, directorul Grădiniţei nr. 80 de tip sanatorial pentru copiii cu viraj de tuberculoză.

Scoasă din ruine

„Noi suntem într-o perioadă incipientă de utilizare a metodelor participative, e o încercare de a implementa educaţia centrată pe copil, până acum era ce propunea cadrul didactic. Viaţa se schimbă şi e bine ca micuţii să-şi găsească ego-ul. Se vede faptul că colectivul de la Grădiniţa nr. 160 reuşeşte să facă acest lucru, dar depinde foarte mult şi de copii”, adaugă Zinaida Stanciu, metodistă la Grădiniţa nr. 5 care are un stagiu pedagogic de 25 de ani. Aceasta ar plasa instituţia-gazdă în eşalonul de sus printre grădiniţele din capitală „după aspect, cadre, condiţii, inventivitate”. Aceeaşi părere o împărtăşeşte şi Tatiana Bostan de la DGETS care susţine că, dintr-o grădiniţă aproape ruinată în 2000, aceasta a devenit o instituţie suprasolicitată, cu performanţe, cu un colectiv didactic foarte bun,  stabil şi care are ce împărtăşi colegilor din alte instituţii.

14 grupe şi 465 de copii

„Grădiniţa noastră a fost deschisă în 1979 pentru 14 grupe cu o capacitate de 320 de locuri. Astăzi, sunt 14 grupe şi 465 de copii. Avem un colectiv de 56 de persoane, inclusiv 26 de pedagogi, 20 dintre care au studii superioare”, prezintă date directoarea Grădiniţei nr. 160, Lilia Spânu. Aceasta a preluat funcţia în anul 2000, când în şapte grupe erau doar 80 de copii şi o jumătate din clădirile grădiniţei se ruinau. „Foarte multă muncă. Aici e casa mea. Mă duc în fiecare seară acasă după ora 20.00”, ne spune reţeta reuşitelor sale doamna Spânu care menţionează neapărat colectivul calificat şi sprijinul părinţilor acordat instituţiei.

 

The following two tabs change content below.

Jurnal de Chișinău