Scrisorile lui Buraga: Petrecerea ca nouhau

Ieri am discutat din nou despre sărbători. Unii spuneau că sărbătorile sunt prea multe, aşa încât oboseşti de ele, alţii spuneau că sărbătorile trebuie să fie obligatorii, ca nimeni să nu le poată boicota cu mutrele lor supărate. Cu prilejul Crăciunului pe vechi, dr. Stuh s-a postat alături de bradul de Revelion şi ne-a adresat următorul mesaj: „Stimaţi concetăţeni, am onoarea să mă adresez astăzi cu prilejul sărbătorilor de Crăciun pe vechi. Trăind într-un stat suveran şi independent, moldovenii au dreptul, repet, au dreptul să sărbătorească Crăciunul pe stil vechi, adică pe 7 ianuarie.

Folosirea a două calendare diferite, paralele, este un drept care ne priveşte exclusiv pe noi şi pe nimeni altul. Acesta nu este un handicap, ci, dimpotrivă, un avantaj, o valoare suplimentară, un indiciu al adaptibilităţii, căci în felul acesta suntem racordaţi la sărbătorile din Est, dar şi la cele din Vest. Ar fi bine să ne amintim cu această ocazie că noi, moldovenii pe de o parte şi alta a Prutului, mai dispunem de un calendar în plus. E vorba despre calendarul nostru autohton străvechi, cu alte denumiri ale lunilor anului: Undrea, Gerar, Făurar, Mărţişor, Prier, Florar, Cireşar, Cuptor, Gustar, Răpciune, Brumărel şi Brumar. De ce preferăm septembrie în loc de răpciune sau decembrie în loc de Undrea sau Udrea? Noi am putea sărbători Revelionul nu de două, ci de trei ori: la 1 şi 14 ianuarie, dar şi la 1 martie, Anul Nou în străvechiul calendar autohton. Noi am putea merge şi mai departe şi adopta calendarele chineze, japoneze, arabe. Un bairam, un ramadan moldovenesc, un carnaval ca la rio de janeiro? De ce nu, dacă asta contribuie la bunăstarea şi fericirea moldovenilor? Cu cât mai multe sărbători, cu cât mai multe petreceri, cu atât mai puţine zile de lucru. Decât să munceşti pentru un salariu mizer, nu e mai bine să chefuieşti, să sărbătoreşti? „Să dea Dumnezeu tot anul să fie sărbători şi numai o zi de lucru, şi atunci să fie praznic şi nuntă”, scria marele nostru înaintaş, Ion Creangă. Sigur, este un obiectiv dificil, dar nu imposibil de atins. Republica Moldova ar putea deveni un centru regional, european şi – de ce nu? – mondial al petrecerilor. Petrecerile şi înmormântările, hostropăţurile şi bocitoarele ar putea deveni cartea de vizită a moldovenilor, precum aparatele electronice pentru japonezi, acupunctura şi kung fu pentru chinezi, rahat-lucum pentru turci, zarzavaturile pentru bulgari sau votca şi baletul pentru ruşi, carnavalul şi fotbalul pentru brazilieni, corida pentru spanioli, atacurile sinucigaşe pentru musulmani, slănina pentru ucraineni. Noi am putea exporta nouhau în domeniul organizării petrecerilor şi înmormântărilor. În felul acesta, am rezolva şi problema întoarcerii moldovenilor plecaţi să muncească în străinătate. Decât să munceşti în străinătate, mai bine să petreci acasă, în patrie. Să petrecem neîntrerupt, permanent, zi de zi, pe orice anotimp. La anul şi la mulţi ani!”.

Acuma stau şi mă gândesc: dar ce vor face moldovenii cu resturile de mâncare după petreceri? Nu cumva vor creşte porci?

Al vostru adcalendasgrecas, anteporcos, nouhau, Ion Buraga

The following two tabs change content below.
Ion Buraga

Ion Buraga