Scrisorile lui Buraga // Cum era să-l plagiez pe Kant

Ieri am discutat avertismentul hinkongolez al secretarului general al comuniştilor care grăiesc moldovneşte adresat judecătorilor Curţii Constituţionale: să nu se atingă de articolul 13, să nu-l interpreteze sinonimic, căci acolo „scrie negru pe alb” care este limba de stat în picioare de la 31 august 1989 încoace.

Nu e treaba Curții Constituționale să comenteze ce este scris în Constituție! – ameninţă Iurie Muntean, strângându-şi pumnii intelectului său gonflabil. Dacă nu e treaba Curţii Constituţionale să tălmăcească ce scrie în Constituţie, atunci trebuie să le găsim judecătorilor o altă ocupaţie, propuse Colesovnazadov. Şi jurnalista Florentina Baciuca îi îndemnă pe membrii CC să ignore demersul populist al liberalei reformatoare Ana Guţu, dar din alte raţiuni. Ea se simte zădărâtă şi obosită, epuizată definitiv. Pe ea a enervat-o, în sfârşit, faptul că de 20 de ani şi ceva la noi se discută despre limba de stat în picioare şi nu despre ceea ce ne lipseşte mai mult, despre ceea ce trebuie să punem pe lata noastră limbă maternă zilnic. Ea s-a plictisit pur şi simplu că cineva doreşte cu tot dinadinsul să demonstreze că limba română este română în loc să vorbim pe îndelete despre cârnaţi, icre roşii, plăcinte, chiperi umpluţi, sarmale, gogoşi, păstramă, brânză, smântână, murături de tot felul, friptură etc. (vezi cartea de bucate a popoarelor lumii). Pe Muntean îl înţeleg, dar pe Baciuca nu, spuse Cozonac. Pe de o parte, ea s-a plictisit, pe de altă parte, ea cheamă CC să nu examineze şi să nu pună punct acestei discuţii interminabile. Vrând-nevrând, te bate gândul că ea profită de ocazie pentru a cocheta cu cititorii de ambele sexe, conchise Cozonac silogistic. Îmi amintesc că şi ultimele alegeri o plictisiseră de moarte şi ne îndemna să le boicotăm. Nu e adevărat! – sări Caltânăr. Legitimând limba română, CC va legitima şi limba moldovenească. E cum ai spune că, eliberându-l pe cineva din închisoare, îl legitimezi pe cel care l-a închis.

Acum stau şi mă gândesc la critica raţiunii pure pe care am vrut să o scriu înainte de a descoperi că a scris-o altcineva. N-o să mă creadă nimeni, chiar dacă aş publica-o în „Adevărul”.

Al vostru fulgurant, chefeliuc, espadril

 

 

The following two tabs change content below.
Ion Buraga

Ion Buraga