Scrisorile lui Buraga // Contra unirii

Ieri am discutat despre abuzul revoltător la care s-a dedat poliţia română frăţească retrăgându-i permisul de conducere lui Mihai Ghimpu pentru depăşirea, de trei ori, a limitei de viteză.

Nu trebuia să ţină cont poliţia română că dl Ghimpu este lider de partid liberal, deputat, patriot şi jurist? Unii spuneau că da, trebuia să ţină cont neapărat, alţii că nu, că nimeni nu trebuie să fie deasupra legii. Ghimpu e nimeni? – se revoltă sanitara Vera. El trebuia să-i sune lui Băsescu şi să ceară pedepsirea poliţiştilor. Asta e încă o dovadă că basarabenii nu sunt stimaţi în România! Şi nu e primul caz. Vameşii români se comportă la fel, nu lasă să treacă nici un camion cu contrabandă, pentru a-i umili pe omologii lor de peste Prut. Pentru un fleac de viteză să-i ia permisul unui fost preşedinte interimar, care a luptat cu regimul comunist încă de la grădiniţă, poate chiar din faşă? Cu ce viteză putea el să meargă? Cu 60-70 kilometri la oră? Înseamnă că avea un motiv serios să se grăbească, el venea de la Băile Herculane direct la şedinţa extraordinară a parlamentului! Viteza era puţin mai mare, 150 km/oră, preciză Cozonac. Băsescu nu putea să-l ajute. Poliţia română l-a amendat şi pe „mariner” cu 100 de roni şi trei puncte penalizare, pentru că nu a fost atent, a frânat brusc şi a lovit maşina din faţă, prin 2008, specifică avizatul Scurtoi. Păi, face să ne unim cu o ţară, în care doi preşedinţi sunt amendaţi? – se întrebă indignată sanitara Vera.

Acuma stau şi mă gândesc că unii jurişti adoptă filosofia unor popi, care consideră că este important doar ceea ce spun, nu şi ceea ce fac.

Al vostru genofond, lingam, joncţional, Ion Buraga

The following two tabs change content below.
Ion Buraga

Ion Buraga