Scrisori din casa de nebuni

Scrisori din casa de nebuni
Ostapciuc părăseşte PCRM
Revoltată de decizia PCRM de a nu participa la alegerea preşedintelui RM, declanşând alegeri anticipate, Eugenia Ostapciuc a decis să părăsească formaţiunea dragă. Ea merse în cabinetul preşedintelui PCRM şi, fără nicio introducere, depuse pe masă biletul de partid cu secera şi ciocanul roşu.
– Nu mai tolerez, Vladimir Nicolaevici, ca să se pună interesul de partid mai presus de interesul naţional. Alegerile anticipate vor submina dezvoltarea economiei naţionale, îi vor ruina pe truditori, pe clasa muncitoare şi pe ţărani şi pe cei din stratul social al intelighenţiei, spuse Ostapciuc în mod principial.
– Eu respect opţiunea ta, Evghenia, dar consider că te grăbeşti cu concluziile. Mai gândeşte-te!,  o sfătui părinteşte Voronin.
– Vladimir Nicolaevici, hai spune, de ce nu am votat noi pentru Lupu? Ei de ce?
– Noi nu putem să ne trădăm alegătorii, tovarăşă Evghenia.
– Chiar mă crezi o proastă, Vladimir Nicolaevici?
– Nu te cred, dar faptele vorbesc de la sine. Noi trebuie să apărăm zidul statalităţii, sub care sapă liberalii!
– Eu întreb serios, Vladimir Nicolaevici. De ce nu l-am votat pe Lupu?!
– Nu ai auzit ce o spus Postoică în parlament? Noi nu îl votăm pe Lupu, fiindcă trebuie să ne apărăm patria.
– Îţi baţi joc de mine, Vladimir Nicolaevici. De ce nu l-am votat pe Lupu? Criza se adânceşte, Vladimir Nicolaevici! De ce să apărăm patria în detrimentul dezvoltării economiei, a bunăstării clasei muncitoare, a ţărănimii şi a stratului social al intelighenţiei?
– Tu ai operăţii la cap? Patria trebuie apărată şi păzită cu orice preţ, cum îţi păzeşti casa, cum îţi păzeşti maşina, cum îţi păzeşti banca, portofelul, răspunse pătimaş Voronin.
– Asta eu înţeleg, Vladimir Nicolaevici. Dar de cine păzim noi patria?
– Cum adică de cine? De Lupu, de cine să ne mai apărăm? De Lupu!
– Noi nu suntem ovine, Vladimir Nicolaevici, ca să ne temem de Lupu. El îi înalt, ştie limbi străine, şi ne poate reprezenta cu brio în Europa şi în organismele internaţionale.
– Tu eşti o… o disidentă, tovarăşă Evghenia! Mă contrazici hojma.
– Vă rog, Vladimir Nicolaevici, să nu-mi jigniţi demnitatea profesională. Eu îs tehnolog de clasa întâi.
– Tehnolog pe borş cu fasole şi pe pirojoace. Eşti o disidentă!
– Vladimir Nicolaevici, dumneavoastră insistaţi cu aceste jigniri nefondate. Vă amintesc cu acest prilej că eu am fost preşedintă de parlament!
– Ai fost. Ca femeie. Dar acuma când trebuie să aperi patria ca un bărbat adevărat, dezertezi! Noi trebuie să apărăm patria, fiindcă îi patria noastră! Dacă o să fie Lupu preşedinte, asta n-o să fie patria noastră.
– Dacă Lupu îi preşedinte, asta nu-i patria noastră şi trebuie să o apărăm, asta înţeleg. Dar dacă preşedinte îi Ghimpu, asta îi patria noastră şi nu trebuie s-o apărăm? Ghimpu îi de-a nostru? Doamne! Bănuiam eu că este ceva la mijloc! Ghimpu îi ilegalistul nostru?,  se entuziasmă Ostapciuc.
– Ho, ho! Ai luat-o razna. Ai băut mult ceai! Ghimpu este preşedinte temporar şi mai este nădejde că putem lua patria înapoi.
– Şi dacă luăm patria de la Ghimpu, cui i-o dăm, Vladimir Nicolaevici?
– Asta nu-i treaba ta! Îi patria noastră şi facem ce vrem cu ea.
Pentru consemnare, al vostru luleachebab, factor ocular, acvalinghist, Ion Buraga
Ostapciuc părăseşte PCRM
Revoltată de decizia PCRM de a nu participa la alegerea preşedintelui RM, declanşând alegeri anticipate, Eugenia Ostapciuc a decis să părăsească formaţiunea dragă. Ea merse în cabinetul preşedintelui PCRM şi, fără nicio introducere, depuse pe masă biletul de partid cu secera şi ciocanul roşu.
– Nu mai tolerez, Vladimir Nicolaevici, ca să se pună interesul de partid mai presus de interesul naţional. Alegerile anticipate vor submina dezvoltarea economiei naţionale, îi vor ruina pe truditori, pe clasa muncitoare şi pe ţărani şi pe cei din stratul social al intelighenţiei, spuse Ostapciuc în mod principial.
– Eu respect opţiunea ta, Evghenia, dar consider că te grăbeşti cu concluziile. Mai gândeşte-te!,  o sfătui părinteşte Voronin.
– Vladimir Nicolaevici, hai spune, de ce nu am votat noi pentru Lupu? Ei de ce?
– Noi nu putem să ne trădăm alegătorii, tovarăşă Evghenia.
– Chiar mă crezi o proastă, Vladimir Nicolaevici?
– Nu te cred, dar faptele vorbesc de la sine. Noi trebuie să apărăm zidul statalităţii, sub care sapă liberalii!
– Eu întreb serios, Vladimir Nicolaevici. De ce nu l-am votat pe Lupu?!
– Nu ai auzit ce o spus Postoică în parlament? Noi nu îl votăm pe Lupu, fiindcă trebuie să ne apărăm patria.
– Îţi baţi joc de mine, Vladimir Nicolaevici. De ce nu l-am votat pe Lupu? Criza se adânceşte, Vladimir Nicolaevici! De ce să apărăm patria în detrimentul dezvoltării economiei, a bunăstării clasei muncitoare, a ţărănimii şi a stratului social al intelighenţiei?
– Tu ai operăţii la cap? Patria trebuie apărată şi păzită cu orice preţ, cum îţi păzeşti casa, cum îţi păzeşti maşina, cum îţi păzeşti banca, portofelul, răspunse pătimaş Voronin.
– Asta eu înţeleg, Vladimir Nicolaevici. Dar de cine păzim noi patria?
– Cum adică de cine? De Lupu, de cine să ne mai apărăm? De Lupu!
– Noi nu suntem ovine, Vladimir Nicolaevici, ca să ne temem de Lupu. El îi înalt, ştie limbi străine, şi ne poate reprezenta cu brio în Europa şi în organismele internaţionale.
– Tu eşti o… o disidentă, tovarăşă Evghenia! Mă contrazici hojma.
– Vă rog, Vladimir Nicolaevici, să nu-mi jigniţi demnitatea profesională. Eu îs tehnolog de clasa întâi.
– Tehnolog pe borş cu fasole şi pe pirojoace. Eşti o disidentă!
– Vladimir Nicolaevici, dumneavoastră insistaţi cu aceste jigniri nefondate. Vă amintesc cu acest prilej că eu am fost preşedintă de parlament!
– Ai fost. Ca femeie. Dar acuma când trebuie să aperi patria ca un bărbat adevărat, dezertezi! Noi trebuie să apărăm patria, fiindcă îi patria noastră! Dacă o să fie Lupu preşedinte, asta n-o să fie patria noastră.
– Dacă Lupu îi preşedinte, asta nu-i patria noastră şi trebuie să o apărăm, asta înţeleg. Dar dacă preşedinte îi Ghimpu, asta îi patria noastră şi nu trebuie s-o apărăm? Ghimpu îi de-a nostru? Doamne! Bănuiam eu că este ceva la mijloc! Ghimpu îi ilegalistul nostru?,  se entuziasmă Ostapciuc.
– Ho, ho! Ai luat-o razna. Ai băut mult ceai! Ghimpu este preşedinte temporar şi mai este nădejde că putem lua patria înapoi.
– Şi dacă luăm patria de la Ghimpu, cui i-o dăm, Vladimir Nicolaevici?
– Asta nu-i treaba ta! Îi patria noastră şi facem ce vrem cu ea.
Pentru consemnare, al vostru luleachebab, factor ocular, acvalinghist, Ion Buraga
The following two tabs change content below.
Ion Buraga

Ion Buraga