Scrisoare Deschisă către Juriul US din Moldova

Am fost onorată să aflu, acum câteva luni, că aţi nominalizat la Premiul US din Moldova şi cartea mea pentru copii – „Dealul Drăguţei”.

Dar cum dezbaterile durează (se vede că s-a scris mult şi bine în republicuţa noastră în anul ce s-a scurs) entuziasmul meu s-a cam scuturat aşa cum, bănuiesc, şi interesul cititorilor basarabeni în materie de topuri literare.

Deşi nu aceasta este à vrai dire adevărata cauză ce mă obligă să vă anunţ, oficial, că ies din competiţie.

Decizia mea este determinată de vestea ce mi-a parvenit de curând în refugiul meu parizian, cum că Aureliu Busuioc, cel cu care am avut norocul, dar şi neşansa să ies în finală pe ring, mai practică (încă!) şi alt sport.

Cum, nu ştiaţi? Vă spun eu!

Cică a fost întrebat de o ziaristă într-un interviu recent ce mai face şi Maestrul a răspuns:

– Alpinism!

– Dar unde, că în Moldova nu prea avem munţi? – s-a interesat ziarista.

– Păi pe Muntele Venus, – i-a şoptit ştrengăreşte scriitorul.

– Şi unde se află, ca nu ştiu? – insista curioasa.

Ei bine, anume răspunsul lui Aureliu Busuioc (nu-l reproduc, lăsând la discreţia fiecăruia să-i intuiască suculenţa) a declanşat în mine un nou şi puternic val de admiraţie pentru opera scrisă şi rostită a acestuia, spulberând şi dorinţa de a mă confrunta (sub orice aspect!) cu Domnia sa.

Jos pălăria, Maestre!

Dragi colegi! Am toată certitudinea că în timpul apropiat vor fi desemnate cele mai bune cărţi ale Anului Literar 2010. Permiteţi-mi să profit de ocazie pentru a-l felicita (prima!) pe Maestrul Aureliu Busuioc, dorindu-i multă sănătate şi inspiraţie.

 

Cu respect,

Lucreţia Bârlădeanu

Paris, 30 mai 2011