Școlile-gropi // La Țepilova, Soroca, responsabilii de instrucțiunea publică îi bagă pe copii, cu cereri false, într-o școală de care au fugit acum un an

Școala primară Țepilova. Foto: Tatiana Mitrofan // Observatorul de Nord

Patronul dă indicaţii, subalternii execută. Instruirea unui copil care va merge în școlile redeschise la moftul lui Plahotniuc va costa statul peste 23.000 de lei, ca într-o școală de lux. Acest copil va fi obligat să învețe împreună cu elevii din alte clase, fie mai mari, fie mai mici. Democraţii au dat startul antireformei în trei sate – Ţepilova, Soroca, Bolohan, Orhei, şi în Fârlădeni, Hânceşti.

Marina Cibotari, mamă a doi copii din Țepilova, Soroca, este unul dintre părinții care nu vor în ruptul capului să-și dea copiii la Școala primară Țepilova. Refuzul ei categoric se explică prin felul în care a fost instruită fiica ei în această școală până la închidere. „Fiica mea a fost dădacă la învățătoarea Inga Bujor. Aceasta își aducea copilul la școală, iar elevii erau obligați să nu facă gălăgie, ca nu cumva să îi trezească odrasla”, afirmă femeia.

Din cauza că „s-a fript” cu fata, femeia nu vrea să facă aceeași greșeală cu fiul ei, care învață la Liceul „Ion Creangă” din Soroca în clasa a treia. „A învățat în clasa întâi la Țepilova și a avut o pregătire foarte slabă”, spune Cibotari despre fiul ei.

Școala din Țepilova a avut statut de gimnaziu până în 2015, când a fost reorganizată în instituție de învățământ primar. Așa a funcționat până la 31 decembrie 2016, când a fost închisă din cauza că nu mai avea nici un elev. „Fiul meu avea zece și nouă. La școala din oraș, nu știa nici de nota patru. Nu putea să lege cuvintele, nu știa să socotească”, povestește Tatiana Bagrin, un alt părinte.

Țapul ispășitor de la Țepilova

Cei de la Direcția de Învățământ Soroca nu știau ce se întâmplă la Țepilova, situată la șase kilometri distanță. „Am aflat doar după închidere. Fosta învățătoare a plecat din învățământ. Dacă o mai văd pe la Soroca… nu o mai angajez! Din cauza ei am pierdut școala din Țepilova!”, a declarat supărat șeful Direcției de Învățământ din acest raion, Ghenadie Donos.

Elevii fostei școli din Țepilova au mers la Liceul Teoretic „Ion Creangă” din Soroca și la școala din Regina Maria. Părinții cu care am vorbit ne-au spus că sunt satisfăcuți de calitatea instruirii din acest liceu. Transportul până la ambele destinații costă circa 120000 de lei.

Totul a fost bine până la sfârșitul anului 2017, când PDM a relansat acțiunea de redeschidere a școlilor. Imediat după anunțarea acestei acțiuni, primărița de Ocolina, Valentina Ciobanu, după spusele unor părinți, vrea cu orice preț să redeschidă școala din Țepilova. Consiliul raional se străduiește să îi creeze toate condițiile. Cu toate acestea, unii părinți nu sunt satisfăcuți. „Școala este frumoasă, însă calitatea instruirii este zero!”, spune supărată mama unui elev, Marina Strulea.

„La ce bun că învățau copiii în sat? La ora 10 erau acasă, fără supraveghere, căci noi suntem la lucru. La liceu rămân la cercuri și vin acasă la patru”, observă Strulea.  

Adunări cu bucluc

Potrivit mai multor locuitori din Țepilova, în decembrie 2017, au fost chemați la o adunare în sat cu privire la redeschiderea școlii. Li s-a spus să scrie cereri și să își aducă copiii pe 9 ianuarie 2018 la școală din sat. Părinții nu le-au răspuns șefilor de la raion și primăriței nimic, pentru a evita orice neînțelegere cu ea. „Dacă deschizi gura la adunare, te sună acasă și vai și amar de capul tău”, a spus o persoană, solicitând anonimatul.

Nefiind înregistrată nicio cerere, responsabilii școlari au mai făcut o adunare, de data aceasta la Liceul „Ion Creangă” din Soroca. „Acolo ni s-a spus să ne ducem copiii la școala din sat și să nu căutăm pe dracu’ ”, spune Marina Strulea.

Cereri false

Direcția de Învățământ a înregistrat 16 cereri. O parte din părinți spun că nu au scris nicio cerere și că acestea au fost scrise de învățătoare, Elena Mânzat. Aceasta, la rândul ei, a negat acest fapt. Cu toate acestea, șeful Direcției de Învățământ, Ghenadie Donos, își pune cenușă în cap: „Învățătoarea trebuia să contacteze personal părinții și să le solicite cereri. Este greșeala ei. Eu mi-am cerut scuze public”.

Asta însă nu înseamnă că școala de la Țepilova nu va fi deschisă. Donos ne-a declarat că dacă Consiliul raional va decide pe 25 ianuarie ca şcoala să funcționeze, va lucra chiar și cu 17 elevi, cu clase comasate: I–II și III–IV.     

Pe democrați nu îi interesează cauzele

Şcoala din satul Bolohan, Orhei, a fost închisă în septembrie 2017. Aici învăţau 95 de elevi. Pentru întreţinerea ei era nevoie anual de 1,2 milioane de lei. Înainte de a fi închisă instituţia avea datorii de 200.000 de lei.

Șefa Direcţiei Educaţie Orhei, Silvia Mustovici, ne-a declarat că şcoala a fost închisă în principal din cauza lipsei cadrelor didactice. Din cei 13 profesori necesari, şcoala avea doar cinci. Nu avea profesori de limba română, matematică, informatică etc.

400.000 de lei va costa redeschiderea fiecărei din cele trei școli – Țepilova, Soroca, Bolohan, Orhei, și Fârlădeni, Hânceşti. Instruirea fiecărui elev care își va face studiile în aceste școli, în unele cazuri împreună cu elevi din alte clase, va costa peste 20.000 de lei. Costul mediu al instruirii unui elev pe republică în 2018 este de 13.662 de lei.

Având în vedere aceste probleme, elevii au fost transferaţi la Gimnaziul Nr. 5 din Orhei de care îi desparte un sfert de oră de mers cu transportul şcolar. „Copiii s-au adaptat foarte bine la gimnaziul din Orhei. În ce priveşte dorinţa unora de a redeschide şcoala, se fac nişte jocuri pe la spate. Petru Ştirbate (deputat PD) acţionează fără a ne întreba care au fost cauzele ce au dus la închiderea acestei şcoli şi ce ar trebui să facem ca să avem clase primare”, a semnalat Mustovici.

Știrbate iluminatorul

Cu toate acestea, la Bolohan ar urma să fie deschisă în septembrie 2018 o clasă de-a întâia cu 17 elevi, într-o aripă a grădiniţei. Autorităţile încă nu au estimat cheltuielile pentru funcționarea acestei școli şi nu știu dacă vor avea bani.

Şi secretara primăriei Bolohan, Tatiana Cioban, ne-a informat că părinţii copiilor care învaţă la Orhei sunt mulţumiţi. „Nu se va deschide şcoala pentru că părinţii sunt mulţumiţi de condiţiile de acolo. E an electoral, de aceea se tot discută problema aceasta”, și-a dat cu părerea secretara.

Primarul localității, Lilian Cotruţă, a refuzat să ne spună ce l-a făcut să ceară Ministerului Educaţiei redeschiderea şcolii. La întrebarea ce rol joacă în acest proces deputatul PD, Petru Ştirbate, primarul a recunoscut că îi susţine deocamdată „cu promisiuni”.

„Susțineri” cu promisiuni

Un alt gimnaziu în care s-a recurs la experiment e cel din Fârlădeni, Hânceşti, care avea înainte de închidere 86 de elevi. Din 2013 copiii se deplasează la gimnaziul din localitatea vecină, Buţeni. Chiar dacă sunt doar trei kilometri şi autobuzul circulă regulat, autorităţile locale şi raionale au decis să deschidă de la 1 ianuarie curent clase primare în incinta grădiniţei din localitate. Aşa-numita „şcoală-primară grădiniţă” are două clase: clasa întâi – cu nouă elevi şi clasa a patra – cu 11 elevi.

„Sunt copii mici care trebuie să fie în vizorul părinţilor şi al administraţiei locale. Am avut susţinerea ministrei Educaţiei, Monica Babuc, şi a autorităţilor raionale. Ne-am bucurat că s-au întors cu faţa spre noi”, ne-a informat primarul Pavel Barbus.

Şefa Direcţiei Educaţie, Valentina Tonu, ne-a spus că întreţinerea acestei entităţi va costa anual bugetul 400.000 de lei.

Ilie Gulca

Svetlana Corobceanu