Şcolile-ghetou

Intimidările şi taxele exorbitante la care sunt supuşi profesorii şi elevii şcolilor româneşti din stânga Nistrului duc la dispariţia acestora

Liceul Teoretic „Lucian Blaga” din Tiraspol

Profesorii şi elevii celor opt școli românești din regiunea transnistreană sunt supuşi unor persecuţii continue şi sistematice de către conducerea separatistă. Metodele de intimidare preferate ale Tiraspolului sunt tarifele exorbitante la apă potabilă, canalizare, gaz şi chirie etc. Aceste acţiuni duc la scăderea numărului de elevi în şcolile respective, din 2012 până în prezent, numărul de şcolarilor a scăzut cu 35%.

Victoria Popa

Asociația „Promo-Lex” a convocat la 28 iunie 2017 la Chișinău managerii școlilor cu predare în limba română din stânga Nistrului pentru a sensibiliza opinia publică despre problemele lor. Conform unui raport prezentat de juristul „Promo-Lex”, Pavel Cazacu, aceste instituţii de învăţământ se confruntă cu o serie de probleme, una dintre acestea fiind majorarea nejustificată a tarifelor la apă potabilă și la canalizare. De exemplu, pentru Liceul Teoretic „Alexandru cel Bun” din Tighina tarifele la apă potabilă și canalizare au crescut cu 270% în comparație cu 2015; pentru Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” din Dubăsari – cu 263%; pentru Liceul Teoretic „Lucian Blaga” din Tiraspol – cu 300%, pentru Gimnaziul din Corjova, Dubăsari – cu 225%, pentru Gimnaziul Roghi, Dubăsari – cu 300%. Şi tariful pentru gazele naturale a fost majorat pentru aceste instituţii şcolare cu 11%.

1.329 de elevi învăţau în 2016 în cele opt şcoli româneşti din Transnistria, în 1998 în aceste școli îşi făceau studiile 5.226 de elevi

Tarife şi impozite arbitrare

Autorităţile separatiste au majorat nejustificat chiria pentru localurile în care funcţionează aceste instituții de învățământ. De pildă, în cazul Gimnaziului Corjova, chiria spațiului a crescut cu 13,5% față de 2015, pentru Gimnaziul Roghi – cu 10%, pentru Liceul Teoretic „Evrika” din Râbnița – cu 8,2%. Ultima instituţie de învăţământ a achitat în 2016, 33.000 de dolari pentru chirie, iar în 2017 – 36.300. În cazul Liceului Teoretic „Alexandru cel Bun” din Tighina, chiria spațiului a crescut cu 10% în 2016 în comparație cu 2015, această şcoală achitând anual pentru local 100.000 de dolari. Autoritățile separatiste îşi motivează acţiunile prin faptul că aceste școli ar fi „străine” și nu s-ar subordona lor, potrivit Eugeniei Halus, directoarea Liceului Teoretic „ Alexandru cel Bun” de la Tighina, Maria Roibu.

„Nu suntem niciodată în siguranță. La început de an școlar, este o sumă, iar la sfârșit alta. Părinții acestor copii lucrează în oraș și achită impozite. Nu știu de ce Guvernul R. Moldova nu găsește pârghii ca să nu achite aceste sume, care nu se știe pe ce conturi se duc”, a afirmat directoarea Liceului Teoretic ”Evrika”, Râbnița, Eugenia Halus.

Autoritățile de la Tiraspol condiţionează întoarcerea edificiilor acestor şcoli cu trecerea la alfabetul chirilic. „La ultima întrevedere pe care am avut-o cu fostul lider de la Tiraspol, Șevciuk, i-am cerut să ne întoarcă sediul școlii luat cu forța în 2004. Iar el mi-a replicat că am putea vorbi despre acest subiect doar după ce vom trece la grafia chirilică”, ne-a relatat Eugenia Halus.

Preţul pentru recuperarea localurilor

Angajaţii acestor instituţii de învăţământ ne-au declarat că autoritățile de la Chișinău trebuie să întreprindă măsuri pentru a soluționa problema localurilor școlilor românești din regiune, deoarece condițiile de instruire joacă un rol important în promovarea învăţământului în limba română în stânga Nistrului.

„Noi închiriem sediul unei foste grădinițe. În campania electorală, multe școli din Râbnița au fost reparate, iar a noastră deloc. Din 2003 și până în 2016, de când închiriem acest local, am răscumpărat orice cărămidă din această clădire”, ne-a mai spus Eugenia Halus.

Aceasta a întrebat autorităţile separatiste care este cauza majorării plăţii pentru chirie, la care acestea i-au replicat că taxa este economică și să spună mulțumesc că nu achită un preț politic.

Trebuie menţionat că tarife speciale la serviciile comunale plătesc nu numai şcolile româneşti, ci şi angajaţii acestora, de altfel, ca toţi lucrătorii instituţiilor de stat din R. Moldova situate în stânga Nistrului.

Intimidați de la mic la mare

Administrațiile celor opt școli românești se confruntă cu imposibilitatea de a transporta produse alimentare prin „punctele de control” transnistrene, chiar dacă unele dintre acestea se află pe teritoriul R. Moldova. În consecinţă, unele școli din Dubăsari sunt obligate să transporte produsele cu bacul. Pe timp de iarnă, când râul e înghețat, bacul nu poate fi folosit și, drept rezultat, profesorii sunt lăsați să se descurce singuri. Transportarea elevilor în grup la olimpiade, concursuri, competiții sportive la Chișinău este condiționată de prezența procurilor semnate de către părinți.Orice trecere este verificată și restricționată.

„Recent, în timpul examenelor de absolvire a gimnaziului, m-au reținut, mi-au cerut cetățenia așa-zisei republici nistrene. Poliția noastră stătea alături și nu a întreprins nimic. Am sunat la Biroul pentru reintegrare și am trecut. Nici astăzi nu avem nicio siguranță că ajungem acasă”, ne-a spus îngrijorată Eleonora Cercavschi, directoarea Liceului Teoretic „Ştefan cel Mare” din Grigoriopol.

În fiecare început de an de studii, la sărbătorile solemne, administrațiilor școlilor li se interzice să arboreze drapelul RM și să intoneze imnul de stat, li se cere permanent tot felul de acte, din această cauză nu pot angajate noi cadre didactice în instituțiile respective.

Elevii nu au acces la servicii medicale la acelaşi nivel cu cei ce învață în școlile subordonate Tiraspolului. În plus, se manipulează opinia publică prin răspândirea unor informații false despre aceste instituții de învăţământ româneşti.

Liceul Teoretic „Evrika” din Râbniţa

Krasnoselski minte

Deși liderul regiunii, Vadim Krasnoselski, a dispus să fie redusă plata pentru spaţiul arendat de către şcolile subordonate Chişinăului, directoarea Liceului Teoretic „Alexandru cel Bun” din Tighina, Maria Roibu, a calificat îndemnul liderului de la Tiraspol drept unul fals: „Nimic din ceea ce spun ei nu este adevărat. Până acum nu a fost micșorată arenda nici măcar cu un bănuț”, a precizat ea.

Constantin Sucitu, director al Gimnaziului din Corjova, Dubăsari, ne-a declarat că pentru elevii săi, „primul și ultimul sunet sunt o dramă”. Ne-au promis că ne vor lăsa în pace, însă la 31 mai curent reprezentanții miliției transnistrene au fost din nou prezenți la careul de încheiere a anului școlar”, a spus el.

Discriminați chiar și la bibliotecă

Eugenia Halus crede că destinul şcolilor româneşti din stânga Nistrului este unul incert: „Numărul elevilor a scăzut, lumea a obosit din cauza acestor intimidări. Nu avem dreptul să aducem manuale, produse alimentare, materiale de uz casnic. Nu știu dacă funcţionează vreo școală din lume în asemenea condiții. Suntem ținuți ca într-o rezervație”.

Natalia Gatman, mama a două eleve care învață la una din școlile românești din stânga Nistrului, ne-a mărturisit că școlile românești au totuşi viitor. „Absolvind aceste instituţii de învăţământ, copiii îşi pot continua studiile la Chișinău, în România sau chiar în Europa”, a opinat femeia. Aceasta ne-a mai informat că elevii sunt discriminați chiar şi în bibliotecile publice, nu li se împrumută cărți la domiciliu, li se cere să citească doar în sala de lectură.

„Dacă în cel mai scurt timp nu se va întreprinde nimic pentru a opri încălcările menționate, activitatea acestor instituții se va transforma în una nesigură”, a semnalat Ion Manole, director executiv al „Promo-Lex”.

 

The following two tabs change content below.