Şcoala cu doi elevi

 

Şcoala primară din Coada Iazului

Consilierii comunişti şi democraţi din raionul Sângerei sunt în căutarea a încă 200 de mii de lei pentru a păstra deschise două şcoli – una frecventată regulat de doi elevi, iar alta – de 15

Stare de incertitudine la două şcoli din raionul Sângerei. În pofida faptului că numărul copiilor este foarte mic, iar până la finele anului cele două instituţii vor intra în datorii, consilierii comunişti şi democraţi ai raionului n-au dat curs iniţiativei Direcţiei de învăţământ de a transporta cei 21 de elevi la şcolile de circumscripţie din localităţile din preajmă. Conform proiectului de decizie votat în prima lectură, deficitul bugetar al şcolilor din Coada Iazului şi Izvoare urmează să fie acoperit din soldul disponibil al raionului.

În cazul în care proiectul va fi votat şi în lectura a doua, în satul Coada Iazului va funcţiona una dintre cele mai mici şcoli din RM, cu şase elevi şi şapte angajaţi. Patru din aceşti şase elevi trebuie să se deplaseze trei km pe jos pentru a ajunge la şcoală. Reprezentanţii Direcției raionale de învățământ consideră că decizia consilierilor e mai mult una politică, disputa fiind iniţiată într-un an preelectoral. Ca rezultat, au de suferit copiii.

Sate pustiite de exod şi sărăcie

Angajatele şcolii din Coada Iazului

Pe uliţele din Coada Iazului întâlneşti rar un om. La fel de pustiu e şi în curtea şcolii. O clădire impunătoare, cu ţiglă, geamuri termopan şi uşi noi din lemn, însă fără elevi. Prin intermediul Fondului de Investiţii Sociale din Moldova, în 2008, s-au investit 800 mii de lei pentru reparaţia acestei şcoli.

Ne întâmpină în prag directoarea Olga Grab. Pe hol le întâlnim pe alte două angajate ale școlii – femeia de serviciu şi bucătăreasa. De-a lungul coridorului se văd o mulţime de clase cu uşi noi din lemn, din spatele cărora însă nu se aude nici musca. Doar pe una dintre ele scrie „clasele II – IV”, aici predă singura învăţătoare din sat, Lilia Ivaşco.

Aceasta ne întâmpină supărată pe faptul că şcoala a rămas fără copii. „Îmi doresc linişte. Să vin liniştită la lucru, dacă îl mai am. Să nu fiu stresată toată ziua şi să mă uit pe geam, să văd dacă vin oaspeţi de la raion, minister, dacă vin reporterii să vadă cum predau eu la doi copii într-o şcoală ori nu vin. Nu e în competenţa mea să rezolv această problemă”, spune ea.

În spatele ei se văd doi elevi într-o bancă. Sunt Nichita şi Carolina, unicii elevi din Coada Iazului pentru care se deschid zilnic uşile şcolii. Băiatul e în clasa a II-a, Carolina, în clasa a IV-a. Li se predă lecţia simultan. Ceilalţi copii fac zilnic naveta la Liceul „Dimitrie Cantemir” din Sângerei.

Şefa unei şcoli pustii

Carolina,cl. lV şi Nichita, cl. ll, elevii şcolii din Coada Iazului

Lilia Ivaşco are o experienţă de 20 de ani. Învăţătoarea ne spune că anul şcolar a început cu 12 copii. Părinţii au retras însă dosarele a şase elevi şi i-au mutat la Liceul „Dimitrie Cantemir” din Sângerei. „Dacă vor să plece, n-au decât s-o facă. Poate acolo sunt mai mulţi copii, îşi vor face prieteni noi. Eu însă voi rămâne aici, cariera mea s-a încheiat. Important e ca să fie luată în sfârşit o decizie în acest sens”, afirmă ea cu o voce abătută.

Ceilalţi patru elevi ai săi, originari din satul vecin, Lipovanca, lipsesc deseori. Trei dintre aceştia sunt dintr-o familie săracă, iar părinţii motivează că nu au cu ce-i îmbrăca. Celeilalte fetiţe, Larisa, nu-i permite mamă-sa să vină de una singură. „Depinde de ceilalţi copii, dacă vin ei, vine şi ea. E un drum de ţară, pe lângă o pădure, dacă vin, vin toţi, dacă nu, nu”, ne mai spune Lilia Ivaşco.

Directoarea școlii, Olga Grab, se oferă să ne arate sala de sport reparată cu ajutorul Fondului de Investiţii Sociale din Moldova şi mai spune că speră ca școala va continua să existe. Altfel, cum ar arăta satul fără şcoală, se întreabă ea. La despărţire acceptă să-i facem o fotografie pe fundalul pustiu al şcolii, clădire în care este şefă de doi ani.

Generaţia lecţiilor simultane

Gheorghiţă cheamă la recreaţie colegii din Izvoare

În satul vecin, Izvoare, şcoala primară adună 15 copii. S-au mutat recent în incinta grădiniţei, dar chiar şi aşa clădirea este prea mare. În una din clase ne întâmpină şapte copii, patru băieţi din clasa a III-a şi trei copii mai mici din clasa întâi. Învăţătoarea le predă simultan lecţia. În timp ce elevii din clasa a III-a au arta plastică, ceilalţi fac matematica.

În timp ce unii desenează, modelează, ceilalţi fac adunări și scăderi. „La limba română, în timp ce unii scriu, cu ceilalţi facem exerciţii oral”, ne spune ea.

Femeia activează în şcoala din sat din 1989. „În 24 de ani de activitate, am lucrat întotdeauna cu clase mici, de 14 şi 16 copii, cărora le-am predat lecţii simultan. Cu timpul, numărul de copii s-a redus și mai mult. Am avut și patru, şi doi copii. Nici nu-mi pot imagina cum e să lucrezi cu o clasă întreagă. Doar când am făcut practica în ’89, am predat la o clasă întreagă”, ne spune profesoara.

20 de mii de lei pentru un copil

Directoarea şcolii Svetlana Merticaru este de părere că şcoala trebuie să-şi continue activitatea chiar şi în actualele condiţii. „Nu susţin ideea că în şcolile mici calitatea studiilor e mai proastă. Sperăm să ne ajute Consiliul raional să depăşim deficitul bugetar. Oricât de mică ar fi şcoala, tot mai bine să existe”, îşi dă cu părerea aceasta.

Conform unor simple calcule, şcoala cu 15 copii din Izvoare are nevoie de un buget de circa 300 mii de lei anual. Astfel, unui copil îi revin 20 de mii de lei, aproape de trei ori mai mult decât pentru un elev dintr-o şcoală obișnuită.

Elena Ţurcanu, profesoară la şcoala din Izvoare

Elevii din clasele gimnaziale din Izvoare se deplasează zilnic cu autobuzul la liceul din satul vecin, Rădoaia. Printre aceştia este şi fiul directoarei care, deşi este de părerea că în şcolile mici calitatea studiilor este bună, pentru propria odraslă a ales o instituţie de învăţământ cu un număr mai mare de copii.

„Consilierii sunt de vină”

Şcoala din Izvoare

Mihail Curciuc, şeful Direcţiei Educaţie, dă vina pentru situaţia creată în jurul acestor două şcoli pe consilieri. „Unde nu sunt bani e clar că instituţia nu poate funcţiona. Aceste două şcoli urmau a fi închise, deoarece au deficit bugetar. Pentru cea din Coada Iazului e nevoie de 33 mii de lei, pentru cealaltă, de 150 de mii de lei, până la sfârşitul anului. Consilierii vor decide în octombrie dacă se va aloca sau nu bani pentru întreţinerea lor. Unii dintre ei motivează că satele nu au viitor dacă se închid şcolile. Dar ce fel de şcoală cu doi elevi în clasă? Se ştie că şi profesorul vine mai pregătit când are 25 de elevi în clasă decât atunci când are numai doi”, spune Curciuc.

Calitatea studiilor în şcolile mici este mai joasă decât în şcolile mari, unde există concurenţă între copii, susține responsabilul de la direcție.

Anul trecut, cele două şcoli au fost reorganizate din gimnazii în şcoli primare. Potrivit autorităţilor raionale, dacă n-ar fi fost reorganizate, acestei instituţii s-ar fi confruntat cu un deficit bugetar şi mai mare. Ca rezultat, mai mulţi părinţi şi-au luat copiii chiar din ciclul primar şi i-au mutat la şcolile de circumscripţie.

Soarta acestor două şcoli urmează să fie decisă luna viitoare la şedinţa Consiliului Raional.

Svetlana COROBCEANU

 

 

 

 

The following two tabs change content below.