Schimbări demografice: Italia – Moldova

În Regiunea Emilia-Romagna, numărul moldovenilor, alături de reprezentanți din România și Pakistan, a crescut considerabil de la 1 ianuarie 2011

Pentru a înțelege procesul migrațional prin care trece populația țării noastre, ar trebui să urmărim datele atât în țara de destinație, cât și în cea de origine. Recent, la Bologna a avut loc o conferință la care a participat actualul ministru italian pentru integrare Cécile Kyenge. „Copiii imigranților nu mai pot fi numiți străini sau imigranți” – de la această idee a pornit ministrul Kyenge în discursul său în cadrul conferinței regionale „Migrație, integrare și dezvoltare: Emilia-Romagna într-o Europă care se schimbă”.

Ministrul Kyenge a vorbit despre migrantul care se transformă într-un subiect activ în Italia de azi. „Transformare care se vede și în datele statistice: avem tot mai mulți migranți în fruntea unei întreprinderi sau afaceri, respectiv ei sunt cei care oferă locuri de muncă atât de necesare în această perioadă de criză. A crescut cu 25 la sută numărul conturilor bancare ale întreprinderilor conduse de migranți. Vom pune în centrul discuțiilor persoana migrantului cu drepturi și obligații”, a concluzionat ministrul.

La această conferință, alături de Cécile Kyenge, au participat consilierul regional pentru Politici Sociale Teresa Marzocchi și directorul general pentru afaceri interne de la Comisia Europeană, Stefano Manservisi. La rândul său, Manservisi a menționat că, acolo unde migrantul participă la luarea deciziilor politice, este activ în viața socială și participativă, e mai bine integrat. În opinia sa, „trebuie create condiții astfel încât migranții să aibă acces la toate serviciile la fel ca și băștinașii”.

Datele OCDE

În timpul conferinței, au fost făcute publice previziunile ISTAT (Institutul Național de Statistică italian) despre populația tânără în Regiunea Emilia-Romagna: în 2020, tinerii cu cetățenie diferită de cea italiană vor reprezenta o pătrime din populație, iar în 2050 – o treime.

Este evident că migrația pentru Italia este o oportunitate, nu o problemă. Dacă lasăm deoparte prejudecățile și analizăm datele statistice, avem datele OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică), care demonstrează că străinii ajută sistemul social italian și nicidecum nu reprezintă o povară pentru acesta. Din 2007 și până în 2011, din cauza crizei economice, numărul străinilor în peninsulă s-a înjumătățit: 44%. Migranții contribuie la susținerea sistemului social cu o cifră de 0,9% din PIB, de aceste sume beneficiază în special sistemul de pensii italian. Având în vedere că migranții sunt relativ tineri și apți de muncă, aceștia contribuie la stoparea fenomenului progresiv de îmbătrânire a populației. Pe de altă parte, tot mai mulți italieni au emigrat: 85 mii doar în 2011, în special spre Germania: +35% între 2011–2012.

Aceste realități obligă clasa politică italiană să reflecteze asupra politicilor migraționiste și în special asupra statutului migranților rezidenți legal pe acest teritoriu. În câțiva ani, migranții vor reprezenta un electorat pe care niciun partid nu îl va putea ignora, un rezervor de voturi în continuă creștere care va cere drepturi. Datele citate mai sus impun reflecții asupra fenomenului migraţiei, dar în special asupra valorificării acestuia. Camera Deputaților va pune în discuție câteva propuneri de lege pentru „ius soli”, înaintate atât de partidele de dreapta, cât și de cele de stânga. De menționat că nu este luată în calcul posibilitatea unui „ius soli” pur, în manieră americană. Propunerile de lege prevăd acordarea cetățeniei pentru copiii născuți din părinți cu origini străine, dar rezidenți legal în Italia, de cinci ani – pentru PD și SC (Scelta civica); de trei – pentru Mișcarea 5 Stele, de un an – pentru SeL (Stânga Ecologie și Libertate) și mișcarea „Italia sunt și eu”.

Conform datelor Ismu (Fundația Ismu – Inițiative și studii multietnice), la 1 ianuarie 2013, în Italia erau rezidenți legal peste un milion de minori care au părinți cu origini străine, dintre aceștia 629.008 (59%) sunt născuți în Italia.

În Emilia-Romagna imigranții reprezintă peste 150 de națiuni

Imigranții în Emilia-Romagna provin din peste 150 de națiuni diferite. Conform datelor oferite de „Dossier Caritas/Migrantes”, la sfârșit de 2011, în Emilia-Romagna erau 555 000 de migranți cu ședere legală. Pornind de la aceste date relevante, toți participanții la conferință au subliniat necesitatea gestionării pozitive a migrației. „Observatorul regional”, în raportul pe anul 2013 despre migrație, atestă 530.015 străini înscriși în oficiul stării civile la una din primăriile din Emilia Romagna (la 1 ianuarie 2012). Provinciile Piacenza, Parma, Reggio Emilia și Modena au cel mai mare procentaj de străini în raport cu populația autohtonă, 13%, media pe regiune fiind de 11,9%, iar în provincia Piacenza acesta este de 14,1% străini din totalul populației. Această regiune e interesată și de o puternică emigrare. Deși în 2011 numărul emigranților a scăzut la 6,7 la o mie de locuitori, față de 9,6 în 2010, Emilia-Romagna rămâne totuși una din regiunile cu emigrație majoră începând cu 2008.

Numărul moldovenilor în Emilia-Romagna

Alături de reprezentanții din România și Pakistan, numărul moldovenilor a crescut considerabil de la 1 ianuarie 2011, cu peste 10,1%. În lista primelor 20 de națiuni cele mai reprezentate în regiune, se confirmă primatul Marocului – 73.318 persoane, urmat de România, Albania, R. Moldova și Ucraina. Aceste cinci țări acumulează împreună 50,6 % din totalul străinilor în această regiune. În provincia Bologna sunt 7108 rezidenți moldoveni. Iar în Emilia-Romagna la 01.01.2012 erau 30.686 de rezidenți moldoveni, reprezentând 5,79 % din totalul străinilor. (vezi tabelul 1).

Tabel : moldovenii în Emilia-Romagna, repartizați după sex:

Țara de proveniență  Bărbați     Femei     BF %        F BF       %

R. MOLDOVA                9790        20896    30686     68,10   5,79

În anul școlar 2011–2012, în școlile din Emilia-Romagna erau prezenți 86.944 de elevi cu cetățenie străină, 14,6% din numărul celor înscriși. La acest capitol Emilia-Romagna se plasează pe primul loc în Italia, urmată de Umbria (13,9%), Lombardia (13,2%) și Veneto (12,5), media națională fiind de 8,4%. În același an de studii, erau înscriși la școală 4733 de copii din familiile de moldoveni, reprezentând 5,4% din totalul de copii de origine străină. 284 de studenți moldoveni sunt înscriși la universitățile din regiune (73 de băieți, 211 fete), egal cu 3,5% din total. În 2011, au fost 26 de absolvenți moldoveni la aceste universități, dintre care 21 sunt fete.

În 2011, s-au născut 580 de copii din mame moldovence

În 2011, s-au născut 580 de copii de la mame cu cetățenia Republicii Moldova, echivalentul a 1,5 % din totalul nașterilor în regiune.

Migrația masivă a moldovenilor în Italia și în alte țări europene este direct proporțională cu scăderea numărului populației în R. Moldova. Cele mai sigure date ne sunt oferite de organizațiile internaționale care dau alarma de ceva timp, însă la noi în țară nu se prea văd reforme structurale pentru stoparea fluxului migrațional și creșterea natalității. În ultimii ani, s-a micșorat drastic și numărul nou-născuților în R. Moldova. Conform datelor Băncii Mondiale (2011), în medie pe glob, unei femei îi revin 2,42 copii, în ţările UE – 1,57, iar în Moldova doar 1,46. În medie, femeile din Moldova nasc la 23,7 ani. Conform prognozelor ONU, numărul populației în R. Moldova se va diminua de la 3,6 milioane (în 2010) la 3,4 către 2020 (- 215 mii persoane).

În timp ce Italia trebuie să adopte legi și reforme de incluziune socială a migranților, R. Moldova trebuie să gândească o mai bună reintegrare pentru cei care intenționează să revină la baștină și să îmbunătățească condițiile de trai pentru majoritatea locuitorilor Moldovei, astfel încât să fie posibilă surparea drumului lung al migraţiei.

În timp ce Italia trebuie să adopte legi și reforme de incluziune socială a migranților, R. Moldova trebuie să gândească o mai bună reintegrare pentru cei care intenționează să revină la baștină și să îmbunătățească condițiile de trai pentru majoritatea locuitorilor Moldovei, astfel încât să fie posibilă surparea drumului lung al migraţiei.

Olga Coptu, „Gazeta Basarabiei”