Scheletul din grădină

 

Localnicii au studiat cu atenţie scheletul din gradina familiei Cârlan şi presupun că ar putea fi al unui tânăr. „Are dinţii bine păstraţi”, constată aceştia

Localnicii au studiat cu atenţie scheletul din gradina familiei Cârlan şi presupun că ar putea fi al unui tânăr. „Are dinţii bine păstraţi”, constată aceştia

O familie din comuna Ruseştii Noi nu ştie ce să facă cu un schelet de om care a ieşit la suprafaţă în grădina sa

Un locuitor al comunei Ruseştii Noi, raionul Ialoveni, a informat JURNALUL că o consăteancă de-a lui, mătuşa Maria Cârlan, 75 de ani, are o mare durere de cap – bătrâna nu ştie la cine să se adreseze ca să vină să ia scheletul care şi-a făcut apariţia după ce s-a surpat un mal al râpei de la o margine de grădină. Culmea este că, acum şase ani, familia a mai găsit în grădină oseminte omeneşti. Atunci a apelat la ajutorul preotului din localitate.

Familia Cârlan din comuna Ruseştii Noi nu mai ştie cum să scape de rămăşiţele omeneşti care apar în preajma casei sale. Acum şase ani, au găsit în grădină cranii, membre, coloane vertebrale. „Nu am chemat poliţia, am apelat la preotul din sat. El ne-a spus că nu e nimic straşnic. Am pus oasele într-un sac, iar preotul a sfinţit locul şi ne-a spus să dăm de pomană”, îşi aminteşte Veronica Cârlan, nora mătuşii Maria.

Nu au reuşit să răsufle uşurat că, după ce s-a surpat un mal al râpei de la o margine de grădină, s-a ivit un alt schelet la suprafaţă. Astfel, de fiecare dată când ies pe portiţă pentru a merge în grădină, membrii familiei dau cu ochii de osatură.

„Am studiat osemintele. Craniul are toţi dinţii. Pesemne că a fost tânăr. Iar rădăcinile salcâmilor care cresc deasupra locului arată că defunctul zace demult aici”, a lansat o ipoteză Tudor Meşină, locuitor din comuna Ruseştii Noi, care ne-a povestit despre calvarul prin care trece familia Cârlan şi ne-a expediat imagini cu scheletul din malul râpei.

Mai mult, potrivit localnicilor, care încearcă să găsească o explicaţie fenomenului, în râpa pe unde se scurge râul Botna, era odinioară o piatră enormă cu nişte inscripţii într-o limbă necunoscută lor. „Probabil era scris ceva în latină. Nu mai ştim unde este piatra. Poate a luat-o apa”, ne-au vorbit locuitorii.

Deşi în R. Moldova există o organizaţie care şi-a axat activitatea pe reînhumarea soldaţilor care au căzut în cele două războaie mondiale, mulţi locuitori care descoperă cadavrele necunoscute preferă să le ascundă sau, ca în cazul familiei Cârlan din comuna Ruseştii Noi, să cheme preotul pentru a sfinţi locul.  Egor Simonean (foto), un tânăr de 27 de ani din Ştefan-Vodă, a participat la mai multe expediţii de cercetare a locurilor unde ar putea fi îngropaţi soldaţii dispăruţi fără urmă. „Prima mea expediţie a fost în 2011, la Speia, unde am descoperit un soldat care avea alături de el un ruj. Cred că aparţinea iubitei lui.  Cu părere de rău, nu am reuşit să stabilim identitatea soldatului”. Tânărul cercetător spune că multe familii apelează la ajutorul specialiştilor cu speranţa că va fi găsit locul unde a fost îngropată persoana lor dragă, dispărută fără urmă în timpul războiului.

Deşi în R. Moldova există o organizaţie care şi-a axat activitatea pe reînhumarea soldaţilor care au căzut în cele două războaie mondiale, mulţi locuitori care descoperă cadavrele necunoscute preferă să le ascundă sau, ca în cazul familiei Cârlan din comuna Ruseştii Noi, să cheme preotul pentru a sfinţi locul.
Egor Simonean (foto), un tânăr de 27 de ani din Ştefan-Vodă, a participat la mai multe expediţii de cercetare a locurilor unde ar putea fi îngropaţi soldaţii dispăruţi fără urmă. „Prima mea expediţie a fost în 2011, la Speia, unde am descoperit un soldat care avea alături de el un ruj. Cred că aparţinea iubitei lui.
Cu părere de rău, nu am reuşit să stabilim identitatea soldatului”. Tânărul cercetător spune că multe familii apelează la ajutorul specialiştilor cu speranţa că va fi găsit locul unde a fost îngropată persoana lor dragă, dispărută fără urmă în timpul războiului.

Poliţistul a sunat preotul

Veronica Cârlan ne-a spus că, deşi iniţial îi cam luau fiorii când vedeau scheletul, acum parcă s-au deprins cu el. „Când vine cineva la noi, îl întrebăm dacă vrea să vadă osemintele. Mulţi se sperie şi refuză în ruptul capului. Iniţial, când a ieşit la suprafaţă, era întreg, dar din cauza apei şi a vântului se macină şi i-a căzut o mână. Aşteptăm şi când o să cadă cu totul”, ne comunică femeia.

Poliţistul din sat se vede că nu s-a numărat printre oaspeţii familiei Cârlan. Contactat de JURNAL, acesta a fost surprins de informaţia pe care i-am comunicat-o, dar ne-a asigurat că imediat se va deplasa la faţa locului pentru a face investigaţii. „Chiar acum merg să văd scheletul”, a menţionat poliţistul Vitalie Oleinic.

La doar o oră de la apelul nostru, omul legii era gata să ne raporteze ce a depistat şi ce acţiuni urmează să întreprindă: „Am vorbit cu stăpânii casei. Ei mi-au spus că nu este primul schelet pe care l-au găsit. Vom face ceea ce au făcut cu şase ani în urmă! Am sunat preotul din sat. Era la slujbă. Îl vom chema să sfinţească locul”.

„Trebuia să anunţe Agenţia Naţională Arheologică”

I-am sugerat poliţistului să anunţe Agenţia Naţională de Arheologie. Scheletul din grădina familiei Cârlan ar putea avea o importanţă istorică. Conform documentelor descoperite la Arhiva Naţională a Republicii Moldova, în 12 comune din raioanele Hânceşti şi Ialoveni, printre care şi comuna Ruseştii Noi, există morminte ale ostaşilor români.

Pe de altă parte, mătuşa Maria, în 1941, avea doi ani şi nu-şi aminteşte că în gradina casei lor să fi fost îngropaţi soldaţi. „În această casă a locuit şi părinţii mei. Ei nu mi-au povestit despre aşa ceva. Ştiu doar că, pe timpuri, aici a fost un iaz”, deapănă firul amintirilor bătrânica.

Scheletul din râpa de la marginea grădinii mătuşii Ana Cârlan. „Nu este primul”, spun membrii familiei.

Scheletul din râpa de la marginea grădinii mătuşii Ana Cârlan. „Nu este primul”, spun membrii familiei.

La faţa locului urmează să se deplaseze un grup de arheologi. Aceştia vor face investigaţii de urgenţă ca nu cumva scheletul care ar putea să fie de o importanţă majoră pentru filele istoriei să fie dus pe apa râpei. „În asemenea cazuri, persoanele trebuie să anunţe Agenţia Naţională Arheologică. E foarte interesant ce ne-aţi povestit. Vom merge la Ruseştii Noi şi ne vom documenta. Ar putea fi un cimitir vechi sau un sit arheologic. Cum avem rezultate, vă comunicăm. Mulţumesc pentru că ne-aţi informat”, ne-a spus recunoscător Vlad Vornic, directorul Agenţiei Naţionale Arheologice.

JURNAL va reveni cu detalii.

 

The following two tabs change content below.