Scenariul abhazian, aplicat în Crimeea

Un turist rus arborează steagul Federaţiei Ruse pe clădirea administraţiei din Harkov

Un turist rus arborează steagul Federaţiei Ruse pe clădirea administraţiei din Harkov

Flota Federaţiei Ruse din Marea Neagră are funcţia pe care a avut-o Armata 14 în Transnistria

Într-o convorbire cu experţi din domeniul apărării din Ucraina, JURNALUL a aflat că în Crimeea a fost pus la cale scenariul abhazian. Totodată, aceştia consideră că se va încerca o soluţionare diplomatică a conflictului. Potrivit lui Dmitri Timciuk, directorul Centrului de cercetări militare şi politice din Kiev, armata ucraineană nu este capabilă să opună rezistenţă armatei ruse.

Contactat de JURNAL, Serhii Gherasimciuk, expert din cadrul Grupului pentru Studii strategice şi de securitate, a declarat că se va încerca totuşi o soluţionare pe cale diplomatică a crizei ruso-ucrainene. De o abordare diplomatică sunt interesate în primul rând Uniunea Europeană şi SUA, care, potrivit expertului, au reacţionat destul de palid la intervenţia Rusiei în Crimeea.

Gherasimciuk consideră că, într-o măsură oarecare, Rusia ar prefera o abordare diplomatică, deoarece pe Putin îl va costa foarte scump faptul că s-ar discredita chiar şi în faţa ruşilor. „Putin poate să ne sperie cu forţele sale armate, totodată, trebuie să caute o ieşire care i-ar permite să se reabiliteze. Diplomaţia ucraineană nu are niciun interes să admită vărsarea de sânge”.

„Poporul din Crimeea” şi „poporul transnistrean”

Gherasimciuk consideră că flota rusească din Crimeea are funcţia pe care a avut-o Armata 14 în Transnistria. „Există un lobby prorusesc, care a început să speculeze asemenea idei ca „poporul din Crimeea” după cea a „poporului transnistrean”. „E evident că acest lobby prorusesc are o anumită susţinere. Deşi Moscova n-a calificat niciodată acţiunile sale drept invazie, armata rusă este prezentă acolo. În plus, aşa-numitele forţe de apărare ale Crimeii au în dotare arme ruseşti. De facto, a avut loc o invazie”, opinează expertul.

Acesta mai afirmă că protestatarii de pe Maidan sunt de acord să apere ceea ce au obţinut – dreptul de a-şi decide propria soartă. „Nu exagerez atunci când spun că la multe puncte de recrutare din Kiev vin voluntari care vor să fie mobilizaţi. Chiar dacă a fost anunţată mobilizarea, de fapt, aceasta nu se produce. Punctele de recrutare încorporează doar specialişti, nu putem vorbi despre o mobilizare în masă”, a precizat Gherasimciuk.

Tătarii din Crimeea, fideli Ucrainei

În ce priveşte cei 250 de mii de tătari din peninsulă, observatorul a declarat că aceştia nu au participat la încăierări serioase. „Sunt convingătoare declaraţiile celor doi lideri ai tătarilor din Crimeea – Mustafa Djemilev şi Refat Ciubarov. Ambii au accentuat că se mândresc cu faptul că sunt cetăţeni ai Ucrainei. Declaraţiile sunt foarte importante, deoarece vin din partea unor persoane cu autoritate la tătari.

Mustafa Djemilev este cunoscut ca apărător al drepturilor omului încă din timpurile Uniunii Sovietice. El este descendent al unei dinastii a Hanatului Crimeii. Acest fapt îi conferă o şi mai mare autoritate printre tătari. De aceea, când Mustafa Djemilev vorbeşte, el o face în numele tuturor tătarilor din regiune”.

Potrivit lui Dmitri Timciuk, directorul Centrului de cercetări militare şi politice din Kiev, armata ucraineană numără acum 120 de mii de militari şi nu este capabilă să opună rezistenţă armatei ruse. „În 2005, sub Iuşcenko, a început reforma în armată. Până în 2010, scopul Kievului a fost de a se integra în NATO. Acest fapt însemna că nu trebuia să fie pregătită pentru a se apăra individual. În toţi aceşti ani, efectivul militar s-a diminuat pentru a deveni mai compact şi pentru a se investi în dotare cu armament de înaltă tehnologie. Dacă Ucraina ar fi suportat o agresiune din partea unui alt stat, ar fi intrat în vigoare punctul 5 al Tratatului de la Washington şi întreaga Alianţă Nord-Atlantică ar fi sărit în sprijinul Ucrainei.

„Însă, în 2010, la putere a venit Victor Ianukovici, ca urmare, reforma în domeniul militar s-a încheiat. Cu toate acestea, efectivul a continuat să se reducă. Astfel, dacă în anii 1990, aveam aproape un milion de militari, în prezent, avem un efectiv de 120 de mii de ostaşi. Prin urmare, capacitatea armatei ucrainene de a opune rezistenţă unui agresor este foarte limitată”, punctează Timciuk.

„Rusia a ales un moment foarte convenabil să atace. Cu toate acestea, militarii din Crimeea păstrează loialitate faţă de jurământ. Unicul trădător este comandantul flotei maritime militare ucrainene, amiralul Denis Berezovski, care a trecut duminică de partea autorităților proruse din Crimeea, deşi se spune că ar fi făcut-o pentru a-şi salva familia.

De fapt, Putin intenţionează să aplice scenariul din Abhazia. Moscova a vrut ca militarii ucraineni să deschidă focul. Am văzut o impertinenţă deschisă a ruşilor, tancurile şi acapararea instituţiilor de stat din regiune, arborarea drapelelor ruseşti. Dacă ucrainenii ar fi deschis focul, ruşii ar fi implementat scenariul abhazian sub pretextul că în Crimeea sunt omorâţi conaţionalii lor. Însă armata ucraineană a primit ordinul să nu intervină. N-a fost vărsată nicio picătură de sânge rusesc. Se va ajunge la vărsare de sânge dacă armata rusă va interveni în alte regiuni cu populaţie rusofonă importantă”, conchide Dmitri Timciuk, directorul Centrului de cercetări militare şi politice din Kiev.

The following two tabs change content below.