Corciturile

SCANDAL // Comuniştii au contribuit la apariţia unei noi rase de animale: porco-mistreţii
Guvernarea comunistă a contribuit esenţial la reproducerea unei noi rase de mistreţi: porco-mistreţii. Aceştia au avut ideea să încrucişeze masculii mistreţi sălbatici şi femelele scrofiţe domestice. Pentru această ”inovaţie” a foştilor demnitari, care aveau plăcerea vânatului, din bugetul de stat anual erau alocate 6 milioane de lei.
Porco-mistreţii populează ţarcuri de stat cu o suprafaţă de circa 500 ha, precum şi cele peste 2000 ha de păduri date în arendă apropiaţilor familiei Voronin. Abia după schimbarea puterii la Chişinău, angajaţii ”Moldsilva” au început să reclame gafa ”genetică”: că în urma încrucişării au fost obţinute corcituri de prima, a doua şi a treia generaţie, ”care nu mai reprezintă populaţia locală naturală a mistreţilor”.
Acum câţiva ani, 696,8 de ha din loturile de pădure ”Ţiganca” şi ”Rotunda” au fost îngrădite cu plasă de sârmă ghimpată. Aceasta după ce, la 29 decembrie 2006, între Agenţia pentru Silvicultură ”Moldsilva”, condusă de Anatol Popuşoi, şi Asociaţia Obştească ”Far” a fost încheiat un contract de arendă a terenurilor în cauză pe un termen de 20 de ani. Plata anuală de arendă constituia 17 141 lei.
”FAR”-ul lui Voronin

Conform documentelor de constituire, AO ”Far” a fost fondată la 10 august 2006 în municipiul Chişinău. Iniţial, aceasta avea denumirea ”Ţiganca”, care ulterior s-a transformat în Asociaţia obştească ”Far”. Fondatorii acestei asociaţii sunt Vladimir Voronin, Vasile Tarlev, Vladimir Molojen, Vladimir Colesnicenco, Valeriu Tarasov, Vasile Chirtoca, Victor Miculeţ, Victor Odobescu. Contractul prevedea creşterea numărului şi speciilor de animale pentru vânătoare. Arendaşul a îngrădit terenul, a confecţionat nouă intrări cu porţi, a efectuat un şir de construcţii, câteva zeci de treuci pentru animale, două depozite pentru furaje. În ultimă instanţă, spre surprinderea ţăranilor din localităţile din preajmă, aici au fost aduse femelele, nişte scrofiţe roz, care, în câţiva ani, au devenit mame, bunici şi străbunici ale viitorilor mistreţi. Ţăranii mai zic că, în lipsa unui vânat mai original, în primul an, vânătorii şi hăitaşii se fugăreau deseori după prada roz.
Solicitat de JURNAL, fostul premier Vasile Tarlev ne-a spus că aude pentru prima dată de Asociaţia ”FAR”. ”Nu cunosc o astfel de asociaţie. Ţin să remarc că eu personal nu am niciun metru de pădure în arendă. De unde aţi luat informaţii despre încrucişarea dintre porci şi mistreţi?”, ne întreabă el. Îl informăm că o atare informaţie există şi pe site-ul Agenţiei ”Moldsilva”. ”Eu n-am văzut aşa ceva. Adresaţi-vă cu astfel de întrebări la specialişti. Pot doar să vă spun că în 2003 a fost pusă sarcina de a creşte numărul de mistreţi în toate pădurile pustiite din Republica Moldova, nu în ultimul rând, de braconieri prin anii ’90”. Întrebat dacă a fost vreodată la vânătoare în pădurea Ţiganca, Tarlev ne-a spus că el a fost la vânătoare în toate pădurile din Republica Moldova. ”Sunt membru al Asociaţiei Vânătorilor şi Pescarilor şi sunt mândru de aceasta”, a mai spus el dând semne vădite de nerăbdare. De remarcat că arendarea pădurilor este permisă prin hotărârea 187 emisă de Guvernul Tarlev la 20 februarie 2008, în scopul dezvoltării vânatului sportiv.
Supărarea ţăranilor

Pentru localnicii s. Trebujeni, Orhei, care deţin pământuri în preajma loturilor arendate ”Ţiganca” şi ”Rotunda”, porco-mistreţii sunt o adevărată pacoste. Aceştia pătrund pe sub gardul de plasă şi se înfruptă din plantaţiile oamenilor. Anul acesta, din cauza că şi-a vărsat năduful asupra unor ”corcituri”, care au pătruns pe lanul său de porumb, situat chiar la marginea pădurii, unul din locuitorii satului Trebujeni a trebuit să scoată peste cinci mii de lei din buzunar. ”Ne distrug lanurile. Într-o zi m-am enervat şi am mers la cotă cu arma de vânătoare. Am împuşcat trei porci. Imediat după aceea am auzit uruit de maşini care aparţineau pazei pădurii, am vrut să fugim, dar au tras de câteva ori în aer. Eram cu un prieten şi ne-am oprit. Chiar dacă porcii erau în lanurile noastre, n-am putut demonstra nimic, a trebuit să plătesc după aceea. Ei au luat porcii şi au plecat”, ne spune ţăranul care a precizat că au convenit să plătească amenda fără a fi traşi la răspundere.
”Este o mare nedreptate să nu putem intra în aceste păduri care au aparţinut părinţilor noştri şi unde am copilărit cândva noi. Ne-au îngrădit şi drumurile de lângă pădure, pe care mergeam spre satele Holercani şi Marcăuţi. Acum înconjurăm vreo cinci km ca să ajungem acolo”, ne spune Constantin Turuta, un alt pensionar din această localitate. Secretara primăriei Trebujeni zice că, mai mulţi ani la rând, la solicitarea oamenilor, administraţia locală instituie comisii, care evaluează la faţa locului pagubele cauzate ţăranilor de animalele din pădure, depune plângeri la raion şi la Agenţia ”Moldsilva”, situaţia însă rămâne neschimbată.
De la Voronin-tatăl spre Voronin-fiul
Solicitat de JURNAL, Ion Platon, şeful Direcţiei finanţe a Agenţiei ”Moldsilva”, ne-a informat că acum un an s-a produs schimbarea arendaşului pădurii. Aceasta a trecut de la Asociaţia Obştească ”FAR” la firma ”Biotex-Com” SRL. Contractul de arendă a fost încheiat la 10 martie 2008. Plata de arendă constituie 219 mii lei anual. Amintim că firma ”Biotex – Com” este unul din principalii acţionari ai băncii FinComBank, unde Oleg Voronin este preşedinte al Consiliului de Administrare. Întâmplător sau nu, în 1988, Oleg Voronin a fost fondatorul unei întreprinderi cu o denumire similară ”Biotex”. Firma „BIOTEX-Com SRL” îşi are sediul pe str. Mesager 5/2 din Chişinău, dar activează pe strada V. Alecsandri 79. În sediul din Alecsandri şi-au mai găsit adăpost firmele „Moldconstruct Market” şi “Transline”, despre care presa a scris că sunt afaceri înfiinţate de către Oleg Voronin. Fostul preşedinte al Agenţiei ”Moldsilva”, Anatol Popuşoi, deputat PCRM, a transferat în total în jur de două mii de hectare de pădure către firma ”Biotex – Com”, o parte dintre care sunt în pădurea de la Geamăna. În loturile de pădure arendate la Orhei, Biotex Com a construit, fără acordul Agenţiei pentru Silvicultură „Moldsilva” şi în lipsa unui Certificat de urbanism şi a Autorizaţiei de construcţie, mai multe edificii: o clădire de piatră cu dimensiunile 10×20 metri, o casă de bârne cu un nivel, o fermă pentru fazani, un iaz, reţele inginereşti. Procurorii au constatat că respectivul contract de arendă a fost încheiat cu încălcarea legislaţiei, motiv pentru care Procuratura Generală a solicitat Curţii de Apel Economice rezilierea contractului.
Popuşoi, în vizorul Procuraturii Generale
O autorizaţie la vânătoarea de mistreţi pentru una din zilele de odihnă (sâmbătă sau duminică) costă 2500 de lei. Vânătorul are dreptul să împuşte un singur animal. Pentru terenurile de pădure arendate însă Agenţia ”Moldsilva” eliberează autorizaţii cu titlu gratuit, motivând că plata pentru vânătoare este inclusă în plata de arendă prevăzută de contract. Marian Scobioală, şef al Serviciului pază şi protecţie a gospodăriilor silvice din cadrul Agenţiei ”Moldsilva”, ne-a informat că, în anul curent, din cele circa 1021 autorizaţii eliberate de ”Moldsilva”, 695 de autorizaţii au fost eliberate cu titlu gratuit. Întrebat cine ţine evidenţa efectivului de animale de pe terenurile arendate, specialistul ne spune că, oficial, numărătoarea este efectuată de către pădurari împreună cu arendaşii şi inspectoratele ecologice din raioane. Ulterior, aceste date se acumulează şi se transmit Institutului de zoologie din cadrul Academiei de Ştiinţe a Moldovei. De aici informaţia se acumulează la Ministerul Mediului. Potrivit calculelor, în 2009 au existat 1293 mistreţi în teritoriul arendat, iar legislaţia permite recoltarea a 65 – 70 %  din aceştia. În rezervaţiile naţionale a fost interzisă vânătoarea de mistreţi. Solicitaţi anterior de JURNAL, pădurarii de la pădurea Geamăna ne-au informat că, după darea în arendă a pădurii, n-au mai efectuat recensământul animalelor, de unde reiese că cifrele respective nu corespund întocmai realităţii.
În prezent, Procuratura Generală şi Procuratura Anticorupţie investighează cum au fost gestionate mijloacele bugetare şi patrimoniul public cinegetic şi forestier de către Agenţia pentru Silvicultură ”Moldsilva”. Conform actului de control al reviziei economico-financiare, preşedintele Agenţiei, Anatol Popuşoi, prin acţiuni ilegale şi gestionare ineficientă, a prejudiciat întreprinderea de circa 4,7 milioane de lei. Revizia efectuată de CCCEC la Agenţie a vizat doar unele aspecte ale activităţii acesteia. Pentru elucidarea completă a situaţiei, în prezent aici are loc un control al Curţii de Conturi.
Bani publici pentru creşterea porco-mistreţilor
În perioada guvernării comuniste încrucişarea porcilor cu mistreţii a devenit posibilă până şi în ţarcurile pentru reproducerea şi înmulţirea mistreţilor, de unde ulterior aceştia sunt lăsaţi în libertate cu scopul de a popula pădurile cu animale. Recent, specialiştii de la Agenţia ”Moldsilva” au luat decizia de a lichida aceste ţarcuri, care se întind pe o suprafaţă de circa 500 de ha. Potrivit unei informaţii plasate pe site-ul agenţiei, în aceste ţarcuri sunt circa 500 de mistreţi, iar pentru întreţinerea lor se cheltuiesc anual din bugetul de stat circa 6 milioane de lei. Eliberarea în natură a acestor hibrizi va conduce la poluarea fondului genetic şi diminuarea rezistenţei populaţiei naturale de mistreţi. „De la bun început aceste ţarcuri au fost construite fără o consultare cu Academia de Ştiinţe a Moldovei şi Ministerul Mediului”. Institutul de Zoologie consideră acţiunile menţionate drept nişte grave greşeli de gospodărire, care nu fac faţă nici serviciului silvic şi nici ţării.