Satul lui Voronin este şters de pe hartă

Reprezentanţii CRIS „Registru” ne-au informat că cetăţenilor din stânga Nistrului li se eliberează acte în baza documentelor cadastrale emise de la Tiraspol

treibanditi

Participarea cetăţenilor din stânga Nistrului la scrutinul din 13 noiembrie demonstrează cârdăşia existentă între cei de la Chişinău şi conducerea criminală de la Tiraspol. Colaj: Nadea Roşcovanu

Participarea cetăţenilor din regiunea transnistreană la scrutinul de duminică, 13 noiembrie, demonstrează cârdăşia existentă între guvernarea de la Chişinău şi criminalii de stat din stânga Nistrului. De această părere este observatorul politic Oazu Nantoi după ce, în premieră, peste 17.000 de locuitori din stânga Nistrului, au luat cu asalt secţiile de votare din localităţile amplasate în preajmă, pentru a-l vota pe candidatul prorus la prezidenţiale, Igor Dodon.

Aproape ca în Coreea de Nord s-a votat şi în autonomia găgăuză, unde 98,89% din locuitori şi-au dat votul pentru acelaşi Dodon. Şi aceasta în condiţiile în care regiunea este condusă de Irina Vlah, un membru al Guvernului aşa-zis proeuropean de la Chişinău. În acelaşi timp, peste 3.000 de cetăţeni din R. Moldova aflaţi peste hotare, care au parcurs distanţe de sute şi chiar mii de km, nu au putut să-şi exercite dreptul la vot. Reprezentanţii secţiilor de votare din afara ţării motivează lipsa buletinelor de vot.

„Toată Transnistria votează preşedintele!”

Ion Isacov, şeful secţiei de votare nr. 1 din Cocieri, raionul Dubăsari, ne-a declarat că prima oară a văzut să fie aduşi atât de mulţi alegători, în mod organizat, la o secţie de votare. Duminică, în mijlocul satului Cocieri, chiar în faţa sectorului de poliţie, s-a creat ambuteiaj. „Erau foarte multe maşini şi autobuze. Erau autobuze de lux, cu două nivele, cum nu am mai văzut în satul nostru. Le-am telefonat la Comisia Electorală Centrală (CEC), la preşedintele Comisiei Electorale din Coşniţa, ne-au spus să îi primim pe toţi. În secţia noastră au votat 1.092 de locuitori din Transnistria. Aceşti oameni nu au venit benevol. Nu ştim cine i-a organizat. Văzând îmbulzeala, le-am spus: ‚Mai duceţi-vă în alte localităţi, la Criuleni, Ustia. Mi-au răspuns în rusă: ‚Peste tot e aşa, toată Transnistria votează astăzi preşedintele’. Eu sunt patriot al ţării mele, am luptat în 1992 la Nistru, nu am mai văzut asemenea fărădelegi la un scrutin”, ne-a declarat şeful secţiei de votare.

67.448 de voturi
este diferenţa dintre Dodon şi Sandu. În urma celui de-al II-lea tur al alegerilor, socialistul prorus Igor Dodon, a câștigat scrutinul cu 52,11% din voturi, învingând-o pe contracandidata proeuropeană Maia Sandu, votată de 47,89% de alegători.

Trăsniţi cu „Lenin”

I-au atras atenţia două erori grave, care arată atitudinea reprezentanţilor CEC şi a Guvernului faţă de cetăţenii acestui stat. „În listele electorale figura str. Lenin. De 20 de ani nu mai există în satul nostru strada Lenin, aceasta fiind redenumită în str. Renaşterii. De ce să umileşti oamenii cărora le cerşeşti votul în asemenea hal?”, se întreabă stupefiat şeful secţiei de votare. O altă gafă pe care au sesizat-o are legătură cu eliminarea unui sat de pe harta Republicii Moldova.

transnistria

Foto: moldnova.eu

 

„Ne-a atras atenţia că în buletinele de identitate de model nou eliberate locuitorilor din Corjova, Dubăsari, lipseşte denumirea satului. Oamenii sunt prezentaţi ca locuitori ai or. Dubăsari. Acest oraş se află în subordinea autorităţilor de la Tiraspol. De exemplu, în buletin scria: str. Naberejnaia, or. Dubăsari. I-am spus votantului că str. Naberejnaia e în s. Corjova, o localitate care, potrivit Legii din 2001 privind delimitarea administrativ-teritorială, face parte din raionul Dubăsari şi este subordonată Chişinăului. A ridicat din umeri, afirmând că buletinul i-a fost eliberat de cei de la biroul de paşapoarte din Ustia. Când a fost radiat acest sat de pe hartă?”, s-a mai întrebat uimit şeful secţiei de votare.

La solicitarea noastră, reprezentanţii Centrului de Resurse Informaţionale de Stat „Registru” ne-au informat că cetăţenilor din stânga Nistrului li se eliberează acte în baza documentelor cadastrale emise de autorităţile de la Tiraspol. În aceste documente cei din satul Corjova apar ca locuitori ai or. Dubăsari. Prin urmare, în actele emise de Chişinău, dispar de ceva vreme denumirea unor localităţi, cum ar fi Corjova, Lunca şi altele subordonate Chişinăului. Cine şi când a luat această decizie? E o întrebare la care ni s-a spus că am putea avea răspuns în baza unui demers oficial depus la instituţie.

Cârdăşie criminală

Observatorul politic Oazu Nantoi consideră că participarea cetăţenilor din stânga Nistrului la scrutinul din 13 noiembrie demonstrează cârdăşia existentă între cei de la Chişinău şi conducerea criminală de la Tiraspol. „La scrutinele anterioare au participat de cel puţin zece ori mai puţini oameni. În stânga Nistrului este un regim autoritar, xenofob. Kgb-ul local, împreună cu serviciile speciale ruseşti, urmărea foarte vigilent să nu apară niciun fel de participare masivă a celor din stânga Nistrului la alegerile din R. Moldova. A fost dată indicaţia de sus, cu coordonarea de la Kremlin, ca oamenii din stânga Nistrului să fie mânaţi ca turma la secţiile de vot şi să voteze candidatul Igor Dodon”, a observat el.

„Această cârdăşie dintre cei de la Chişinău şi criminalii de la Tiraspol s-a developat pe 13 noiembrie. Eliminarea denumirii Corjova din buletinele de identitate este doar un element din acest tablou sumbru de degradare a proiectului statalităţii R. Moldova în urma coruperii şi incompetenţei celor de la Chişinău”, a spus Nantoi.
El a mai precizat că în acest caz ar trebui să se pronunţe experţii în legislaţia electorală, juriştii. Să analizeze
faptele documentate şi să se adreseze în instanţa de judecată.

susra-foto-moldova-org

Foto: moldova.org

Despre cooperarea dintre Chişinău şi Tiraspol vorbeşte şi declaraţia făcută de liderul de la Tiraspol, Evgheni Şevciuk, cu puţin timp înainte de cel de-al II-lea tur al alegerilor. Acesta a declarat că Transnistria se aşteaptă la o îmbunătăţire a relaţiilor dintre R. Moldova şi Federaţia Rusă după turul II şi că Tiraspolul este interesat ca Republica Moldova să aibă un președinte care va putea dezvolta relațiile bune dintre Chișinău și Moscova.
Fostul vicepreşedinte al CEC, Ştefan Urâtu, a declarat că dacă domiciliul cetăţenilor este la o distanţă mai mare de trei km, statul poate asigura alegătorii cu transport. În cazul dat nu se ştie însă cine i-a asigurat cu transport pe cetăţenii din Transnistria. „Există declaraţii video în care sunt semnalate nereguli că alegătorii sunt plătiţi, că au fost trimişi de conducerea întreprinderii şi trebuie să prezinte dovada că au votat. Din păcate, nu ai cum să mergi acolo să verifici. În astfel de cazuri trebuie să se pronunţe SIS şi MAI”, a spus Urâtu. Deocamdată, cele două instituţii nu au oferit nicio reacţie.

Diferenţa dintre Dodon şi Sandu

În urma celui de-al II-lea tur al alegerilor, socialistul prorus Igor Dodon, care a spus că va denunţa Acordul de Asociere şi va federaliza Republica Moldova cu păstrarea Armatei ruse în Transnistria, a câștigat scrutinul cu 52,11% din voturi, învingând-o pe contracandidata proeuropeană Maia Sandu, votată de 47,89% de alegători.
În conformitate cu prevederile Codului Electoral, rezultatele alegerilor sunt totalizate de către Comisia Electorala Centrala a Republicii Moldova (CEC) într-un proces-verbal. În termen de trei zile de la data semnării, procesul-verbal de totalizare a rezultatelor este prezentat Curții Constituționale pentru confirmare.

De asemenea, în termen de zece zile de la primirea actelor de la CEC, dar nu mai devreme de soluționarea definitivă de către instanțele de judecată a contestațiilor depuse conform procedurilor stabilite de legislație, Curtea Constituțională confirmă sau infurmă, printr-un aviz, legalitatea alegerilor. Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS) a depus peste 3.000 de contestaţii la CEC.

The following two tabs change content below.