Satul în care directorul şcolii numără gravidele

EDUCAŢIE // Profesorii din Surchiceni doresc păstrarea şcolii din sat

Ministerul Educaţiei (ME) îndeamnă elevii şi profesorii: „Hai cu noi la o şcoală mai bună!”. Profesorii din şcolile care urmează să fie închise, ca urmare a sistemului de optimizare a învăţământului, nu sunt de acord cu această decizie. Astfel, cadrele didactice din gimnaziul din satul Surchiceni, raionul Căuşeni, au ales să demonstreze ME că înstituţia de învăţământ din localitate merită să primească la începutul lunii septembrie copii. „Noi am decis să nu ne plângem că vor să ne închidă şcoala, ci să demonstrăm tuturor că putem să le creăm elevilor noştri condiţii de a învăţa în şcoala din localitatea unde s-au născut”, a menţionat profesoara Vera Armaşu.

Marina LIŢA

„Hai cu noi la o şcoală mai bună, dar, ce, şcoala noastră nu e bună?!”, replică indignată Vera Armaşu, profesoară de biologie şi chimie din satul Surchiceni, raionul Căuşeni, ca răspuns la îndemnul Ministerului Educaţiei.

„Mici, dar voinici!”

„Noi nu vrem ca elevii noştri să înveţe în altă şcoală!”, spun răspicat şi părinţii copiilor din satul Suchiceni, unde locuiesc circa 650 de persoane. În gimnaziul din localitate îşi fac studiile 100 de elevi. „Nu vă uitaţi că suntem mici, dar suntem voinici!”, adaugă Vera Armaşu, profesoară de biologie şi chimie.

Gimnaziul din Surchiceni a fost deschis în anul 1928, nu are un sistem de canalizare, încălzire centralizată, nu este conectat la apă, iar copiii îşi spală mâinile la spălătoare. „Poate nu avem o şcoală modernă, dar avem o dorinţă de a lucra şi a menţine şcoala din sat funcţională”, a declarat pentru JURNAL Maria Burlacu, profesoară de limbile română şi rusă şi responsabilă pentru organizarea activităţilor extracurriculare.

„La ora patru dimineaţa, vine femeia de serviciu şi face focul la sobele din fiecare clasă. Când venim noi la ora opt, deja e cald şi bine şi putem să ne apucăm de lucru”, spune Burlacu.

Clase de 8 – 16 copii

Cele 11 cadre didactice acoperă toate disciplinele curriculare. „Noi ne-am împărţit deja, profesoara de română predă şi limba rusă, cea de biologie – şi chimia, cea de matematică are şi ore de fizică”, spune Maria Burlacu. Potrivit acesteia, clasele primare au fost comasate, astfel, elevii din clasa a doua fac ore împreună cu cei dintr-a patra, iar cei din clasa întâi – cu cei dintr-a treia. „Clasele sunt comasate numai în ciclul primar. Dar numărul de copii în clase este mic şi reuşim să-i acordăm atenţie fiecărui elev în parte”, ne spune Veronica Burac, una din învăţătoare. Cea mai mare clasă din şcoală are 16 copii, iar cea mai mică, opt.

Pentru a menţine funcţionabil gimnaziul, profesoarele merg din casă în casă şi numără copiii care vor veni la începutul lunii septembrie. „Directorul nostru, care este bărbat, spunea că a ajuns să numere toate gravidele din sat, ca să arate Ministerului Educaţiei că această şcoală merită să funcţioneze”, spune Maria Burlacu.

Profesoarele susţin că atunci când gimnaziul va fi conectat la conducta de gaz, va fi mai uşor. „Gazul a ajuns până la colţul şcolii. Am adunat 150 mii de lei, ne mai trebuie vreo 550 mii de lei, pentru a gazifica şcoala şi ne vor lăsa să lucrăm în continuare”, comunică profesoara.

O mie de beneficiari ai programului

În 2007, Ministerul Educaţiei a demarat proiectul de optimizare a învăţământului preuniversitar „O educaţie de calitate în mediul rural din Moldova!”. Acesta prevedea ca şcolile care aveau un număr mai mic de copii să fie închise, iar elevii să fie repartizaţi la gimnaziile din localităţile alăturate. Transportarea copiilor la şcoală era asigurată de ME. Proiectul a fost aplicat în raioanele Căuşeni şi Râşcani. „Decizia de optimizare a sistemului de învăţământ a fost luată deoarece a scăzut drastic numărul de elevi şi exista un decalaj între sistemul de învăţământ urban şi cel rural. În aceste condiţii, au crescut enorm cheltuielile de întreţinere curentă pentru un copil”, a declarat pentru JURNAL Valentin Crudu, şeful Direcţiei învăţământ preşcolar, primar şi secundar general din cadrul ME.

Potrivit acestuia, circa o mie de copii din cele două raioane au fost transportaţi la şcolile din localităţile alăturate cu zece autobuze moderne. „Este un proiect sprijinit de Banca Mondială. Următoarea etapă va fi includerea în acest proiect a încă opt raioane”, a adăugat Crudu.

Profesoarele din satul Surchiceni spun că proiectul de optimizare nu le convine. „Eu ca mamă nu aş dori copilul meu să plece în alt sat să înveţe. Ce ne facem iarna când drumurile nu sunt curăţate, cine le va asigura securitatea? În plus, acesta nu participă la multe activităţi extracurriculare, deoarece vine autobuzul şi, dacă îl pierde, trebuie să ajungă singur acasă”, susţine femeia.

Nu ne plângem, acţionăm!

Aceasta a mai menţionat că elevii se vor integra mai greu în noul colectiv. „Iar dacă nu vor participa la activităţile extracurriculare, le va fi şi mai greu să se acomodeze. Asta în condiţiile în care în şcolile din localităţile rurale nu este niciun psiholog care să vorbească cu ei”, adaugă profesoara.

„Noi am ales să nu ne plângem că vor să ne închidă şcoala, ci să demonstrăm tuturor că putem să le creăm elevilor noştri condiţii de a învăţa în şcoala din localitatea unde s-au născut”, a menţionat profesoara Vera Armaşu.

În timp ce cadrele didactice îşi fac griji de unde să ia bani ca să schimbe uşile şi geamurile, elevii se zbenguie pe holurile reci ale gimnaziului. Alţii îşi spală mâinile deasupra căldării la spălător şi o zbughesc repede în clasă, unde se lipesc de soba caldă. Un grup de fete îşi face planuri pentru sărbătorile de iarnă. „Încă nu am împodobit şcoala, pentru că nu vor mai dori să se concentreze şi să facă lecţii. Mai lăsăm până aproape”, spune Maria Burlacu.

Marina Lița

The following two tabs change content below.
Marina Liţa

Marina Liţa

Marina Liţa

Ultimele articole de Marina Liţa (vezi toate)