Satul cu 12 morminte a votat în proporţie de 93,5 la sută!

ALEGERI // Cea mai responsabilă localitate din R. Moldova care a ieşit aproape in corpore la votare în ziua de 28 noiembrie 2010 este satul Rusca, raionul Hânceşti

Vreo 50 de familii, un cimitir cu 12 morminte aflat în pădure – „o plăcere când te duci la Paştele Blajinilor”, un punct medical cu medic din satul vecin, un oficiu poştal şi un penitenciar cu peste 250 de femei – acestea sunt elementele care au determinat sufletele de la Rusca, Hânceşti, să voteze masiv la ultimele alegeri parlamentare. Chiar dacă excludem penitenciarul de la Rusca unde numai o deţinută nu a dorit să-şi exercite dreptul de a vota, şi locuitorii nu s-au lenevit. „Veneau şi în cârje să voteze. Nu am fost la nimeni acasă cu urna”, declară Valeriu Rotaru, preşedintele biroului electoral din localitate. Secretul pare să fie responsabilitatea locuitorilor din micuţul sat care sunt majoritatea militari de formaţie.

Cum într-un sat cu puţin peste 100 de locuitori evenimentele sunt cam rare, pe 28 noiembrie 2010 a fost sărbătoare. Sala clubului care aparţine de penitenciar a fost cea mai întrebată. Acolo, rând pe rând, partidele şi candidaţii independenţi acumulau „încrederea” celor de la Rusca. În total, au votat 346 de oameni sau 93,5 la sută din cei înscrişi pe lista de bază şi cea suplimentară. Rusca aparţine de Primăria Lăpuşna şi, evident, partidul condus de Vlad Filat a acumulat cele mai multe voturi – 151. Pentru comunişti au optat 74 de alegători, pentru democraţi – 34, pentru liberali – 24, iar pentru naţional-liberali – 12. La Rusca şi Gabriel Stati a acumulat şapte voturi, mai mult cu două decât creştin-democraţii şi tot cu două mai puţin decât ameniştii lui Urechean.

Militarii la apel

„Tot timpul aşa a fost. Întotdeauna cei de la Rusca au ieşit la vot. Veneau în cârje să voteze. Nu am fost solicitaţi să mergem la nimeni acasă cu urna”, a declarat pentru JURNAL Valeriu Rotaru, preşedintele biroului electoral de la Rusca. Rotaru vorbeşte cu mândrie despre cei 97 de rusceni incluşi în listele de vot. La alegeri nu au mers doar câţiva şi e vorba, în special, de cei plecaţi peste hotare sau care nu se aflau în acea zi în sat. Explicaţia faptului că Rusca este printre primele în republică la acordarea voturilor când este chemată la urne ar fi faptul că acolo majoritatea locuitorilor sunt militari de carieră, dedicaţi treburilor cetăţeneşti. „Majoritatea oamenilor de la Rusca lucrează la penitenciar şi sunt militari”, descrie satul vecin lăpuşneanul Rotaru.

Ieri ca puşcăriaşii, azi săteni împliniţi

Nicolae Solonaru, 62 de ani, militar la pensie, ţine să ne spună că acest sat nu a fost tot timpul locuit de militari, ci are o istorie. „Era o boieroaică rusoaică aici şi de aceea satului i se spune Rusca. Când s-a pus problema să fie redenumită localitatea, se discuta să fie Dumbrava, Dumbrăviţa, dar copiii noştri nu au fost de acord”, zice Solonaru care a lucrat în calitate de şef adjunct la penitenciarul de femei din coasta satului. Numai o fiică din cele trei a rămas cu el în sat. Celelalte au plecat peste hotare. Doamna Maria, o altă locuitoare din sat, îl completează. „Pe timpurile sovietice, ne simţeam aici ca puşcăriaşii. Satul aparţinea de Ministerul de Interne şi era pus în aceeaşi oală cu puşcăria. Cei de după zidurile închisorii lucrau neapărat pentru penitenciar. Acum, însă, avem statut de sat”, se laudă femeia.

Probleme cu penitenciarul

„Avem cimitir. De-amu’ 12 morminte sunt acolo. E în pădure, într-un loc frumos, o plăcere când te duci la Paştele Blajinilor! Copiii din sat se duc cu un autobuz special la grădiniţa şi şcoala de la Lăpuşna. Este un punct de asistenţă medicală, avem magazin”, enumeră nea’ Nicolae utilităţile din sat. Explicaţia ratei mari de participare la vot tot el o dă: „Ce, credeţi că dacă e un sat mic suntem înapoiaţi? Oamenii de aici sunt cu studii superioare. Lumea e conştientă”. Numai că aceste calităţi nu îi ajută. Iată au tras în sat reţeauă de alimentare cu apă, iar „cei de la penitenciar” nu le permit să se conecteze. „Am îngropat banii statului în pământ şi cei de la penitenciar nu ne permit să avem şi noi apă. Acolo vreo 200 de femei au apă, dar noi, vreo 50 de familii – nu”, se plânge omul.

Rusca nu moare

Chiar dacă locuitorii afirmă că satul lor este bântuit de aceleaşi probleme ca oricare altă localitate rurală din R. Moldova – lume plecată peste hotare, tineri ce fug la oraş, aceştia refuză să creadă că într-o zi se va vorbi de Rusca cea mică la trecut. Cât trăiesc ei, Rusca nu moare! Rusca aşteaptă alte alegeri.

Rusca în top

Potrivit datelor Comisiei Electorale Centrale (CEC), cea mai înaltă rată de participare la vot a avut-o la alegerile din noiembrie 2010 raionul Basarabeasca – 73%, iar cea mai mică – UTA Găgăuzia cu 52,16 la sută din alegători. CEC nu are efectuată o statistică a localităţilor care au fost cele mai exemplare sau a celor care s-au plasat în coada topului privind rata de participare la urne. Totuşi, Rusca este poate cea mai responsabilă localitate, având în vedere că numărul sătenilor care au ieşit la vot depăşeşte cu mult media înregistrată pe republică – 63,3 la sută.

Comuniştii la Grădiniţa

Deşi în satul Grădiniţa din raionul Căuşeni au participat la ultimele alegeri 55,3 la sută din locuitori, pentru comunişti au votat 83,67 dintre cei 245 de alegători care şi-au exercitat acest drept. Liberal-democraţii s-au ales cu 13 voturi la Grădiniţa, AMN – cu 12, PD – cu 11, alte câte două voturi au mers la PL şi PUM. Şi gata.

Raisa LOZINSCHI-HADEI

The following two tabs change content below.
Raisa Lozinschi-Hadei

Raisa Lozinschi-Hadei

Raisa Lozinschi-Hadei

Ultimele articole de Raisa Lozinschi-Hadei (vezi toate)