Satele cu baruri multe

HAI LA BAR! // Produse alimentare de-a valma cu detergenţi, băuturi alcoolice, crupe, separeuri în care tinerii se retrag pentru a fuma narghilea – sunt câteva dintre elementele caracteristice barurilor „rustice” de la noi. Patronii prind din zbor inovaţiile pentru a face faţă concurenţei

De obicei, oamenii cu idei – dar şi cu dare de mână – de la sate se rezumă la deschiderea unor magazine-baruri, localuri pentru petreceri, mori, magazine pentru materiale de construcţie. În timp ce bătrânii nu prea sunt de acord cu existenţa atâtor localuri sau magazine, motivând că „strică” oamenii din drum, majoritatea proprietarilor spun că magazinele le asigură o sursă de venit, şi sunt o alternativă a plecării peste hotare. Barurile de la sate sunt vizitate de copii, adolescenţi şi maturi.

În satul Măgdăceşti, raionul Criuleni (sat ce se chema odinioară Flutura), cu 5030 de locuitori, sunt 16 magazine-baruri şi fiecare îşi are clienţii săi pe care îi câştigă prin serviciile prestate. Într-un local de acest tip din satele noastre, poţi găsi tot de ce ai nevoie, începând de la fructe, legume, crupe, brânzeturi până la băuturi alcoolice şi totul… într-o încăpere.

„Omul cumpără un tort şi o şampanie pe care o bea acasă”

Solicitat de JURNAL, Petru Munteanu, proprietarul unui magazin din Măgdăceşti, ne spune că este comerciant de prin anii ‘80 şi că merită să ai o afacere de acest fel, dar trebuie să depui o muncă enormă şi să lucrezi pentru săteni. Asta o dovedeşte şi faptul că în magazinaşul său intră mereu cumpărătorii, deşi vizavi de el există un magazin mai arătos, dar nu prea vizitat. „Aduc produse proaspete şi calitative conform cererii populaţiei”, accentuează comerciantul. Potrivit bărbatului, în magazinul său se vând băuturi alcoolice, dar niciodată la suta de grame, „sunt categoric împotriva vânzării acesteia. Omul cumpără un tort şi o şampanie pe care o bea acasă”, ne asigură el.

Concurenţă aprigă

Întrebată de JURNAL cum fac faţă concurenţei proprietarii de aceste întreprinderi individuale numeroase pentru un singur sat, secretara primăriei, Svetlana Bâtlan, zice că „lupta este aprigă, ceea ce sporeşte calitatea serviciilor”. Potrivit secretarei, fiecare bar îşi are clienţii săi, care sunt împărţiţi pe vârste. Familiile cu copii mici preferă să stea cu prietenii la un pahar de vorbă la un bar, unde există terasă amenajată pentru micuţi cu scrânciob şi alte tipuri de jucării. „Acolo copiii se simt bine şi părinţii se relaxează având posibilitatea să discute în linişte”, relatează Svetlana Bâtlan, mamă a doi copii.

„Am deschis mai întâi ceva mai mic, pe urmă am văzut că rezultatul merită investiţia şi am lărgit spaţiul. Decât să mergi peste hotare, mai bine muncim la noi acasă. Uneori merge mai bine, alteori mai rău, dar până la urmă merită să munceşti”, povesteşte Liuba Guzun, proprietara unui local de acest tip din satul situat pe şoseaua Chişinău-Bălţi. Potrivit femeii, încrederea clienţilor se câştigă prin serviciile acordate calitativ şi preţurile la produse, şi ambii soţi se străduiesc ca afacerea să meargă cât mai bine pentru că altă sursă de venit nu au.

Localul îndrăgostiţilor

Copiii din ciclul gimnazial preferă să meargă la alt bar din sat, încolo sunt atraşi de pizzerie şi terasă. Liceenii şi tineretul satului merg la barul  Mariei Guzun, situat lângă liceul de la marginea satului. „Îmi place ceea ce fac şi deservesc tineretul de-acum de opt ani, pentru că aici vin tineri îndrăgostiţi să bea un ceai sau o cafea. Avem şi băuturi alcoolice, dar nu se prea vând”, spune proprietara barului.

Pentru că e situat de-a lungul şoselei Chişinău-Bălţi, la Măgdăceşti, întreprinzătorii demonstrează inventivitate judecând după tipurile de afaceri pe care le deschid. La Flutura poţi găsi şi un magazin de piese auto, şi o moară performantă pentru producerea făinii de grâu şi de porumb, a uleiului, două restaurante, trei case de festivităţi, trei secţii de producere a mezelurilor, cinci magazine de materiale de construcţie, o farmacie privată, situată pe lângă centrul de sănătate.

„Barurile strică tineretul”

Unul dintre băştinaşii satului este de părerea că „nu ne trebuie atâtea baruri şi magazine. Trebuie să fie unul – două care să aducă folos nu numai stăpânului, dar şi locuitorilor. Cine se grămădeşte acolo?”, îşi dă cu părerea Iosif Vărzari în vârstă de 83 de ani. Bătrânul crede că „tinerii se deprind de mici să meargă la bar, unde beau ceai, iar când cresc mai măricei încep să bea alcool şi uite aşa avem mai mulţi beţivani decât gospodari. „Pe timpuri, ne adunam numai la sărbători şi duminica în mijlocul satului, unde era un magazin. Mai frământam şi noi limbile cu seminţe şi cu câte o vorbă cu tâlc. Ne mai întâlneam şi pe la nunţi, petreceri, cumetrii”, ne povesteşte mucalit moş Iosif care a păstrat de altfel şi o frumoasă limbă română.

Potrivit lui, „înainte vreme”, oamenii erau cuminţi şi se respectau unul pe altul, dar acum se bat, se taie, se împuşcă şi totul se ia mai mult de la jocul de cărţi pe la baruri, unde unii îşi „beau şi minţile”. Moşul mai crede că tineretul ar trebui „să muncească mai mult, să meargă la biserică sau să se întâlnească prin mahalale cum era pe timpuri, dar barurile ar trebui închise”. „Nepotul meu merge la bar ca sa bea ceai, că acasă nimeni nu-l vede. Le spun şi nepoţilor, strănepoţilor mei să nu meargă pe la baruri, că ele strică tineretul. În aşa încăperi deprinzi numai prostii”, accentuează răspicat Iosif Vărzari.

Droguri consumate pe timp de iarnă

Şeful postului de poliţie Măgdăceşti, Victor Popovici, ne spune că în majoritatea barurilor certurile duc la bătăi între cei care au consumat  alcool în exces „şi nu ştiu care este mai tare”. După spusele lui, bătăile sunt provocate mai mult de tineri. Pentru a evita încăierările, barurile trebuie să aibă paznici, sistem de semnalizare, zăbrele, ca să nu fie furate. „O problemă este şi consumul drogurilor. Substanţele psihotrope sunt consumate de clienţii clubului de noapte de la Măgdăceşti, care este vizitat de multe persoane din Chişinău, Cricova, Stăuceni. Acestea se consumă pe timp de iarnă, pentru că vara merg la Vadul lui Vodă”.

În unele localităţi săteşti din Republica Moldova prind rădăcini obiceiuri aduse din afară. De exemplu, în satul Balatina, raionul Glodeni, patronul barului „La Victor” zice că îşi atrage clienţii prin „muzică vie” şi fumatul cu narghilea. Luleaua de tip oriental este tot mai preferată de moldoveni – atât de tineret, cât şi de oamenii maturi, care au lucrat sau lucrează peste hotarele republicii.

Narghileaua, tot mai populară

Deşi în mai multe localităţi rurale există narghilea prin baruri, patronii acestora refuză să spună că o au. În satul Peresecina, raionul Orhei, cu 8200 de locuitori, activează 46 de întreprinderi individuale, din acestea 17 sunt baruri. „Nu avem probleme prea mari cu barurile din sat, numai cele care lucrează noaptea trebuie vizitate mai des şi doar în unul din ele se fumează narghilea. Noaptea sunt şi cele mai multe bătăi”,  afirmă Vasile Stici, locotenent-major de poliţie din Peresecina.

În general, în vremea de la urmă, în satele situate pe marginea drumurilor naţionale, se deschid tot mai multe magazine-baruri. Acestea sunt locurile în care sătenii de toate vârstele se întâlnesc şi se distrează.

Victoria POPA

The following two tabs change content below.