Sărbătoarea de la Putna a unit iarăși românii dezbinați

Marea sărbătoare de la Putna

Marea sărbătoare de la Putna

Grupuri de credincioși din cadrul Mitropoliei Basarabiei, organizați de Centrul de Pelerinaje „EMAUS”, au participat în ziua adormirii sfântului voievod Ștefan cel Mare, la manifestările de la Mănăstirea Putna. Anul acesta, se împlinesc 510 ani de la trecerea la cele veșnice a domnitorului și 557 de ani de la înscăunarea sa ca domn al Moldovei. Căruțe de cai de rasă încărcate cu oaspeți și-au făcut apariția în fața porților mănăstirii voievodale, după care s-au grăbit să ia calea unui iarmaroc de hram, ca acum sute de ani.

PELERENAJ iunie-iulie2014 167Circa o sută de înalți ierarhi ai românilor din aproape toate teritoriile românești, în frunte cu ÎPS Teofan, mitropolitul Moldovei și Bucovinei, ÎPS Teodosie, arhiepiscopul Tomisului de la Constanța, ÎPS Pimen, arhiepiscopul Sucevei si Rădăuților și PS Macarie, episcopul Europei de Nord au oficiat o liturghie de zile mari, precedată de Acatistul Sfântului Ștefan cel Mare, în fața mormântul său.

Urmașii lui Ștefan cel Mare

Urmașii lui Ștefan cel Mare

Paradă militară și a portului național

Participanții la sărbătoarea de la Putna au admirat o paradă militară deosebită, însoțită de o ceremonie de depunere a coroanelor de flori din partea autorităților și a forțelor armate. Bucovinenii din satele învecinate au venit la comemorarea domnitorului îmbrăcați în haine naționale, așa cum o făceau strămoșii lor de sute de ani.

Doamna Mariana Bârlean purta unul dintre cele mai elegante costume populare, cusut de ea însăși. “Provin din zona Neamțului, căsătorită în Bucovina și sunt bucuroasă să continui tradiția portului popular, asemeni părinților, buneilor și străbunilor mei. Ei umblau îmbrăcați în veșminte populare, iar tatăl meu ne-a cerut să-l îmbrăcăm tot așa când va muri. Mai am încă două costume lucrate de mine, pe care le îmbrac pe rând. Cât de frumos ar fi ca și tinerii noștri să păstreze tradiția iei”, ne-a mărturisit Mariana Bărlean.

Corala Patriarhiei Române a încântat pe cei prezenți cu un recital excepțional de piese patriotice, dominând sfânta liturghie. Corul de copii din Vicovul de Sus a prezentat un program de cântece și poezii, închinate lui Ștefan Vodă.

PELERENAJ iunie-iulie2014 174Țara are nevoie de conducători cu frică de Dumnezeu”

ÎPS Teofan, mitropolitul Moldovei și Bucovinei:

„Puțini au fost asemenea apostolului Pavel, sfinților Constantin cel Mare și Voievodului Ștefan cel Mare al Moldovei, care au slujit Biserica lui Hristos fiecare în timpul și în locul său. Domnia voievodului nostru a fost orientată spre dumnezeiasca liturghie, spre Cina cea de Taină, inspirate de marele duhovnic Daniil Sihastru, dovedind că fără de liturghie un neam nu dăinuiește. Înainte de luptă, în loc să mănânce bine pentru a fi puternici fizic, postea și marele Ștefan, și oastea lui.

În loc să doarmă mult înainte de război, s-a obligat pe sine și a cerut celor din jurul său să privegheze întru rugăciune, nădăjduind nu în puterea sa, ci în cea a lui Dumnezeu. Să-l rugăm pe Dumnezeu să ne dăruiască conștiința, că au fost și există un Ștefan cel Mare, un Daniil Sihastru, un mitropolit al Moldovei din acea vreme, Teoctist, arătându-ne că Țara e mai presus de toate, că are nevoie de conducători cu frică de Dumnezeu, de duhovnici de seamă care să-i călăuzească, de arhierei și preoți care să-l slujească pe Dumnezeu și acest popor minunat.”

Onoruri militare la Mănăstirea Putna

Onoruri militare la Mănăstirea Putna

„Să-i urmăm calea, pentru ca această țară să rămână nepângărită de păgâni”

ÎPS Teodosie, arhiepiscopul Tomisului:

„Străjerul cel neobosit al acestor locuri este chipul cel mai frumos al Moldovei, cel mai puternic și dorit de creștinii din vremea sa. Sfântul voievod pe când era încă tânăr, la 1457, era așteptat de mulțime de popor și de mitropolitul Teoctist. Și n-a venit să fie stăpân peste popor, până când nu l-a întrebat dacă voiește să-i fie voievod. Sfântul voievod Ștefan este viu și ne îndeamnă să fim vii. Căci, fără credință, postire și rugăciune și metanie, deși trăiești pe pământ, ești mort. Mărețul Ștefan ne îndeamnă să-i urmăm calea, pentru ca această țară să rămână nepângărită de păgâni.”

Icoana „Adormirea Sf. Voievod Ștefan” scoasă pentru liturghie

Icoana „Adormirea Sf. Voievod Ștefan” scoasă pentru liturghie

În ultimii ani, Mănăstirea Putna a fost restaurată, iar în prezent acolo se înlocuiesc acoperișurile, se lucrează la drenuri, în vederea protejării fundațiilor bisericii. „Am accesat un program de fonduri europene pentru restaurare, pe care le investim și în alte reparații necesare pe care suntem datori să le facem pentru a-i putea primi cum se cuvine pe cei care vin nu doar la Mănăstirea Putna, ci și la mormântul slăvitului ei ctitor voievod Ștefan. Așa cum el s-a îngrijit de toată țara, suntem obligați să avem grijă de casa pe care și-a ales-o pentru odihnă până la a doua înviere a trupului său, sfintelor sale moaște”, mărturisește părintele Dosoftei.

La 2 iulie, în Cartea Mănăstirii Putna, un român din Basarabia a scris următoarele: „Ștefan cel Mare este protectorul basarabenilor!” Dacă mai citim și alte câteva pagini, vedem că este protectorul și a celor din Brăila, din Buzău, din Torino și de pretutindeni, zice părintele Dosoftei.

The following two tabs change content below.