Şantajul Gazpromului şi gazul românesc

Doar implementarea Pachetului III energetic va elimina monopolul Gazprom-ului în R. Moldova

Gazoduct-Unghieni-Iasi-A

Dacă la faza inițială gazoductul Iași-Ungheni avea rațiuni de securitate energică, extinderea conductei spre Chișinău îi conferă viabilitate economică. Însă cererea internă prea mică şi şantajul Gazpromului cu datoria de aproape 5 miliarde de dolari pe care Moldova Gaz o are faţă de gigantul rusesc (90% aparţin regiunii transnistrene), reprezintă obstacole greu de depăşit în calea fezabilităţii proiectului.

Ion Chişlea

Potrivit unui studiu realizat de Centrul analitic „Expert-Grup”, aceste probleme au soluţii care presupun voinţă politică din partea decidenţilor moldoveni, dar ar aduce în schimb şi implicarea mai activă a UE şi a României. UE ar putea fi interesată să ofere mai mulţi bani pentru interconectare (mai ales dacă gazul ar putea fi livrat şi către Ucraina), însă doar cu garanţia că conducta, costurile căreia sunt estimate la 90 mil. de euro, va creşte realmente securitatea energetică a R. Moldova şi a Ucrainei. În paralel, e necesară restructurarea sectorului energetic moldovenesc, liberalizarea pieții și implementarea adecvată a legislației europene.

Diversiunea Gazprom-ului

În prezent, Concernul rus Gazprom deţine monopol pe piața gazelor naturale din R. Moldova. Acesta deține 50% (şi indirect încă 13% prin acţiunile controlate de Transnistria) din acțiunile operatorului de sistem Societatea pe Acțiuni moldo-rusă „Moldova GAZ”, înființată în 1999, iar cea din urmă este fondatorul operatorului sistemului de transport Moldovatransgaz. În plus, Moldova GAZ controlează circa 70% din rețelele de distribuție din R. Moldova (12 companii fiice). De regulă, R. Moldova contractează circa 1 miliard de metri cubi /an de gaz natural, fără livrările destinate regiunii transnistrene.

Astfel, importurile pentru 2014 au constituit circa 1,05 miliarde m3 /an, iar alte circa 2 miliarde de m3 /an au fost livrate regiunii transnistrene.

Aşa cum Moldova GAZ, controlată de Gazprom, controlează reţeaua de transport a gazelor naturale și 70% din cea de distribuție, la care ar trebui conectată conducta Ungheni-Chişinău, trebuie depăşită această. În plus, circa 85% din costul proiectului Ungheni-Chişinău urmează a fi acoperit din credite BEI şi BERD, ceea ar putea fi dificil de recuperat din tarife decât dacă se cumpără o cantitate suficientă de gaze din România. Însă, dacă Gazprom decide să scadă semnificativ preţul gazului sub nivelul celui oferit de producătorii români, gazul românesc ar deveni pur şi simplu necompetitiv iar recuperarea investiţiilor zădărnicită. O altă problemă o reprezintă reglementatorul ANRE, care poate fi supus în prezent unor presiuni directe sau indirecte. Fără un ANRE independent este imposibilă o echitate pe piaţa gazelor naturale.

Gazul natural rusesc este achiziționat în baza contractului de livrare pentru perioada 2007–2011, semnat între Gazprom și SA „Moldova GAZ” în decembrie 2006. Prețul la gazele naturale este calculat în baza prețului global la petrol pentru ultimele nouă luni. Astfel, diminuarea considerabilă a prețului la petrol a influențat semnificativ costul pentru gaze.

Pentru 2015, ANRE a stabilit un preţ mediu de import al gazelor naturale de 260 USD/1000 m3. Deoarece partea rusă se opune, negocierea unui nou contract pe termen lung este amânată, livrările noi având loc în baza contractului din 2006 actualizat anual. Acest lucru este condiționat de poziția Gazprom, care în schimbul unui nou contract de durată cere ca R. Moldova să renunțe la Pachetul Energetic III, iar pe termen lung ca să abandoneze Comunitatea Energetică.

În același context, partea rusă invocă datoriile istorice ale SA Moldova GAZ față de Gazprom (4,8 miliarde USD, dintre care 85-90% revin părții transnistrene), care ar fi garantate de stat, potrivit unui protocol semnat cu Gazprom în 2006.

Odată cu aderarea la Comunitatea Energetică (octombrie 2010), R. Moldova şi-a asumat transpunerea eficientă a legislației europene în domeniul energiei, în particular în sectorul gazelor naturale, în vederea integrării R. Moldova în piața energetică europeană. Eforturile privind diversificarea furnizorilor au sporit odată ce R. Moldova s-a angajat să transpună Pachetul Energetic III. Acesta prevede accesul nediscriminatoriu al părții terțe la rețelele de transport al gazelor naturale, separarea efectivă a producătorului de furnizor, asigurarea dreptului de a schimba furnizorul de către consumatori etc. Angajamente de natură juridică cu privire la diversificarea surselor sunt invocate în Acordul de Asociere cu UE, semnat în iulie 2014.

Moldova și UE convin să coopereze

Astfel, în domeniul energiei, R. Moldova și UE convin să coopereze, printre altele, în vederea integrării pieţelor şi în vederea dezvoltării unei infrastructuri energetice menită să diversifice sursele, furnizorii de energie, dar și rutele de transport. Însă aceste angajamente de aplicare a acquis-ului comunitar intră în conflict cu presiunile Gazprom, care poate să refuze prelungirea contractelor de livrare de gaze, precum și să solicite executarea unei părţi din datoria de 4,8 miliarde dolari, dacă R. Moldova aplică integral cerinţele Pachetului III.

Soluţia de compromis a fost o derogare până în 2020 obţinută de Moldova de la normele comune pentru piaţa internă în sectorul gazelor naturale. Articolul în cauză prevede separarea de proprietate a activităţilor de transport de cele de furnizare şi distribuţie a gazelor naturale. În fapt, tocmai separarea intereselor Gazprom de reţelele de transport şi distribuţie ale MoldovaGAZ.

Acest lucru este esenţial. Motivul pentru care directivele europene solicită separarea intereselor producătorilor şi furnizorilor de operatorii reţelelor este acela că, dacă un furnizor poate influenţa reţeaua, în fapt, poate bloca accesul la piaţă al furnizorilor concurenţi.

Gazoductul Iaşi-Ungheni, prima acţiune spre diversificare

Decis în 2010 ca prioritate politică de către Moldova, sprijinită de România și UE, gazoductul de 43 km din care 10,4 km pe teritoriul R. Moldova a fost inaugurat în august 2014. Investiţia a constituit 26,5 milioane EUR, circa 80% din cost fiind acoperit de partea română și UE, iar restul de R. Moldova. Gazoductul are o capacitate de transport de 1,5 miliarde de m3 /an, ceea ce, teoretic, ar putea acoperi integral necesitățile de consum ale Moldovei (fără regiunea transnistreană).

Cu toate acestea, proiectul este incomplet, ce s-a făcut până acum fiind doar prima fază: pe partea românească e nevoie de investiţii în extinderea reţelei Transgaz cu două conducte totalizând 163 km şi două staţii de comprimare, pentru a livra R. Moldova gaze la presiune şi în cantităţi suficiente pentru a conta cu adevărat, iar pe partea moldovenească gazoductul trebuie extins până la locul unde există cea mai mare parte a cererii, la Chişinău.

Operatorul moldovenesc de gaze naturale Energocom a contractat până acum de la OMV Petrom doar 1 milion de m3 /an de gaz natural, deși la etapa inițială România și-a exprimat disponibilitatea pentru circa 50 milioane m3 /an anual. Şi asta din cauza capacităţii de consum nesemnificative din raionul Ungheni (10.350 consumatori, 280 de agenți economici) şi de lipsa unor capacităţi de transport capabile să transfere volume semnificative de gaz din raionul Ungheni către alte regiuni. În plus, cu cât cantităţile transportate sunt mai reduse, cu atât tariful de transport al operatorului Vestmoldtransgaz va fi mai mare, motive pentru care în 2016 nici nu e sigur că Petrom va mai livra gaze către Moldova.

Prin urmare, sporirea volumului de gaz achiziționat din România este limitată tehnic şi nu este fezabilă din punct de vedere economic atât timp cât lipsește infrastructura necesară pentru livrarea gazului de la Ungheni către Chișinău, unde se consumă circa 50-60% din totalul gazului importat în Moldova (fără regiunea transnistreană). Astfel, extinderea gazoductului Iași-Ungheni este vitală pentru a crește interesul economic față de gazoduct, dar și pentru a materializa obiectivul de diversificare a surselor şi rutelor de livrare a gazelor naturale, consolidând securitatea energetică a statului și a regiunii.

Sursa: eco.md

The following two tabs change content below.