Salariul preşedintelui SA „Moldovagaz”, cel mai modest

VENITURI // „Transparenţa privind transferurile salariilor şi premiilor funcţionarilor de stat va rezolva problema creată”

Lupta politică dezlănţuită în R. Moldova are şi aspecte pozitive. În urma concurenţei dintre partidele politice aflate la putere au fost aduse la cunoştinţa populaţiei mai multe demascări. Cea mai actuală dezvăluire făcută acum o lună este cea a salariilor mari ale unor funcţionari de stat. Sume care l-au surprins şi pe premierul moldovean, Vlad Filat, care a cerut revizuirea salariilor directorilor de întreprinderi de stat. Este de menţionat faptul că şefii de agenţii şi direcţii din R. Moldova câştigă de câteva ori mai mult decât primele persoane în stat.

O problemă stringentă

După mai bine de un an şi jumătate de când se află la guvernare, premierul Vlad Filat a reuşit să obţină mai multe informaţii despre salariile directorilor întreprinderilor cu capital de stat din subordinea ministerelor şi ale altor autorităţi publice. Sumele puse la vedere l-au surprins pe premier, care a menţionat că „salariile funcţionarilor moldoveni pot fi invidiate chiar şi de unii membri ai conducerii SUA”. Astfel, prim-ministrul moldovean a cerut directorilor întreprinderilor de stat să-şi declare toate veniturile salariale obţinute anul trecut. Solicitarea vine după ce remunerarea unor funcţionari a aprins spiritele în parlament şi a stârnit discuţii controversate în societate. Discuţiile referitor la salariile şefilor întreprinderilor de stat s-au iscat după ce directorul Agenţiei Naţionale pentru Reglementări în Energetică, Victor Parlicov, a anunţat că are o remunerare de 44 de mii de lei (peste 2.700 de euro), în condiţiile în care salariul mediu pe economie este de aproape cincisprezece ori mai mic.

Venituri lunare „modeste”

Informaţiile despre veniturile întreprinderilor de stat într-adevăr impresionează. Conform informaţiei apărute în presă, venitul lunar al preşedintelui Băncii de Economii, Grigore Gacikevici, se estimează la 100.000 de lei. În comparaţie cu acesta, guvernatorul Băncii Naţionale, Dorin Drăguţanu, are un salariu de aproximativ 34 mii de lei, care este mai mic faţă de cel al directorului SA „Moldtelecom”, Vitalie Iurcu, ce  ridică lunar suma de 55 mii de lei. După Gackevici şi Iurcu, salariul de 44 mii de lei al directorului Agenţiei Naţionale pentru Reglementări în Energetică (ANRE), Victor Parlicov, nu impresionează, deşi anume această sumă a servit drept măr al discordiei în parlament. Directorul Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei (ANRCETI), Sergiu Sâtnic, câştigă lunar 36 mii de lei. La fel, sunt înalt apreciate eforturile depuse de directorul Combinatului de Tutun din Chişinău – salariul său e de 37 mii de lei. Leafa directorului ÎS „Aeroportul Internaţional Chişinău”, Roman Podcorâtov, este de 27 mii de lei. Conform declaraţiei sale de avere, preşedinta Curţii de Conturi, Ala Popescu, câştigă lunar 24 mii de lei. În fine, cel mai mic salariu adăugat la această listă a veniturilor lunare este cel al preşedintelui SA „Moldovagaz”, Alexandru Gusev – 20.000 de lei.

Salarii legale

Este de menţionat faptul că şefii de agenţii şi direcţii din R. Moldova câştigă de câteva ori mai mult decât primele persoane în stat. În timp ce preşedintele statului are un salariu oficial de 9600 de lei, spicherul şi premierul – 8800 de lei. Cea mai mare parte din aceşti bani sunt sporurile salariale şi bonusurile stabilite de fiecare instituţie de stat. Deşi şi premierul are dreptul la prime, bonusuri şi suplimente salariale, acestea constituie 4200 de lei din venitul lunar al lui Vlad Filat, în funcţia pe care o deţine. De salarii mici au parte şi reprezentanţii autorităţilor locale din raioanele republicii,  aceştia au un salariu de 3-3,5 mii lei. Şi în structurile primăriei capitalei sunt direcţii, ai căror conducători au un venit lunar de 20.000 de lei. Despre asta a vorbit şi Dorin Chirtoacă, care a spus că aceste salarii nu au fost stabilite de către primar sau consiliul municipal, dar propuse de legi, adoptate încă până în 2001. Potrivit experţilor, directorii de agenţii care ridică salarii foarte mari nu încalcă legea şi asta pentru că nu există prevederi legislative clare care să prevadă cât din venitul lunar pot constitui suplimentele la salariu. Deputaţii promit să introducă o limită în acest sens, iar premierul aşteaptă ca toţi directorii de întreprinderi cu capital de stat să-și declare veniturile reale.

Două săptămâni pentru ajustare

Acum două săptămâni, premierul Vlad Filat a convocat o adunare urgentă la guvern şi le-a cerut miniştrilor ca, până la 17 martie curent, să propună sugestii pentru lichidarea carenţelor în legislaţie, care permite stabilirea excesivă de salarii grase unor funcţionari de stat. Va fi posibil oare ca într-un timp record să fie înlăturate discrepanţele dintre salariile exagerate ale şefilor, ce formează o castă privilegiată, şi salariile muncitorilor, ale celor care produc bunuri sau prestează servicii de care avem nevoie cu toţii? Este foarte clar că bancherii şi directorii agenţiilor din republică câştigă mult mai mult faţă de utilitatea publică pe care pretind că o aduc societăţii moldoveneşti. Care este atunci metoda de măsurare a coeficientului utilităţii în activitatea unui funcţionar? Cetăţeanului de rând îi este foarte clar că, atunci când o parte a populaţiei încearcă să supravieţuiască cu 2-3 mii de lei pe lună, este absolut imoral să-i fie plătit unui funcţionar de stat, chiar şi celui mai responsabil, un salariu de 20-50 de ori mai mare. Situaţia diferă la întreprinderile mari, de exemplu, SA „Moldovagaz”, întreprindere moldo-rusă cu un capital statutar de 1,3 mlrd. lei, care exploatează aproximativ 20 de mii de km de reţea şi care are în subordine un colectiv de cinci mii de muncitori calificaţi în toate raioanele republicii. Pentru conducerea acestor procese complicate este nevoie de a atrage cei mai calificaţi manageri, dar un salariu de 7-8 mii de lei este prea puţin atractiv pentru un profesionist adevărat. Mai mult decât atât, în întreprinderile mari din Rusia şi Europa, salariile celor mai buni manageri ajung la zeci de mii de dolari.

„Transparenţa va rezolva problema creată”

Mai mulţi experţi au avut o atitudine reticentă privind convingerea puterii că va putea face ordine în salariile funcţionarilor de stat. Foarte sceptic s-a arătat şi analistul Igor Boţan, care, în cadrul unei emisiuni la postul de televiziune Publika, a remarcat oportunitatea iniţiativei manifestate de conducerea republicii, dar şi-a exprimat temerea că această campanie va avea acelaşi sfârşit ca şi multe altele, care au rezistat doar până la alegerile locale. De aceeaşi părere este şi ex-premierul Dumitru Braghiş, care a remarcat că prin acţiunile sale actuala conducere încearcă obţinerea unor dividende politice în pragul alegerilor locale. Totuşi au început să vină iniţiative privind optimizarea fondurilor salariale ale funcţionarilor de stat. Preşedintele Comisiei parlamentare pentru economie, buget şi finanţe, Veaceslav Ioniţă, consideră că anume transparenţa privind transferurile salariilor şi premiilor funcţionarilor va rezolva problema creată. „E necesar de a chibzui problema referitoare la salarii şi de a trece la reglementări. Dacă ordinea calculului nu este clară, aceasta urmează a fi revăzută. Consider că sistemul de bonusuri şi adaosuri trebuie să fie transparent pentru toţi”, a spus Veaceslav Ioniţă. Primarul general Dorin Chirtoacă a propus  introducerea unui prag maxim al salariului pentru conducătorii întreprinderilor municipale şi de stat. „Consider că, introducând pragul pentru salariul din bugetul municipal sau de stat, vom putea diminua disconfortul resimţit de majoritatea populaţiei, evitând astfel plecarea specialiştilor din companiile private”, spune primarul.

 

Mai puţine vorbe şi mai multe fapte

Între timp, conducătorii unor întreprinderi au comunicat deja despre măsurile întreprinse de sine stătător, privind reducerea salariilor angajaţilor. Astfel, directorul ÎS „Aeroportul Internaţional Chişinău”, Roman Podcorâtov, a declarat că, conform business planului pentru anul 2011,  salariile managerilor principali vor fi reduse cu 25-40 %. „Premiile se anulează, din cauza datoriilor mari ale mai multor companii aeriene internaţionale”, a subliniat directorul aeroportului.

SA „Moldovagaz” a informat societatea că impactul crizei economice a obligat conducerea întreprinderii să recurgă încă în anul 2009 la unele măsuri privind reducerea cheltuielilor şi să reflecteze asupra dezvoltării şi eficientizării productivităţii. Cu schimbarea conducerii, la întreprindere a fost introdus un control strict al implementării sistemelor de salarizare, premiere, adaosuri şi alte plăţi. Pe moment, premierea se face exclusiv în funcţie de rezultatele concrete ale productivităţii. Pentru a nu admite depăşirea cheltuielilor fondului de salarizare prevăzut în tarife, a fost redusă creşterea salariilor specialiştilor şi lucrătorilor cu funcţii de conducere. Ca rezultat, salariul preşedintelui SA „Moldovagaz”, Alexandru Gusev este de 18 mii de lei lunar. Potrivit lui, salariul său lunar, împreună cu adaosuri şi reţineri, constituie aproximativ 20 mii de lei, ceea ce diferă puţin de venitul obţinut în funcţia ocupată anterior, în calitate de director al SA „Energocom”. Printre altele, după cum am aflat, salariile foştilor conducători ai „Moldovagaz” erau de câteva ori mai mari decât salariul actualei conduceri şi puteau concura cu veniturile conducătorilor SA „Moldtelecom”, agenţiilor de stat şi ale bancherilor.

Exemplul SA „Moldovagaz” merită o apreciere separată. Experienţa întreprinderii ar putea servi drept bază pentru găsirea unor soluţii de reglementare a chestiunii în cauză. Este esenţial ca cei care au pus problema pe tapet să nu se limiteze numai la discuţii, ci să treacă la acţiuni concrete.

Marcela Munteanu

P