„Să preţuim libertatea”

Volumul ,,Spassk 99. O istorie a prizonierilor de război români din Kazahstan în documente” va fi difuzată gratuit în biblioteci din R. Moldova şi România

spask-f-nadea-roscovanu

Istoricul Octavian Ţîcu prezintă studentele din Kazahstan care au lucrat în arhiva din Karaganda: (de la stânga la dreapta) Maria Hvan, Alia Tapina şi Aliona Karjova

O premieră istoriografică absolută pentru spaţiul românesc. Volumul ,,Spassk 99. O istorie a prizonierilor de război români din Kazahstan în documente”, alcătuit de Nurlan Dulatbekov, Octavian Ţîcu şi Silviu Miloiu, a fost lansat miercuri, 7 septembrie curent, la Chişinău. Cartea cuprinde listele integrale ale prizonierilor români, circa 8.000, inclusiv 774 declaraţi moldoveni, încarcerați în unul dintre cele mai mari lagăre din regiunea Karaganda, Spassk, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

„Spassk 99” este o culegere de documente apărută în urma unui efort colectiv al Institutului de Istorie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, în colaborare cu Academia ,,Bolashak” din Kazahstan şi Universitatea ,,Valahia” din Târgovişte. Monografia arată calvarul prizonierilor de război români în cel mai mare lagăr de război din Kazahstan unde au fost încarceraţi circa 70.000 de prizonieri. Lagărul avea propriile legi, preţul vieţii umane era aici absolut simbolic. Românii alcătuiau, după număr, a treia categorie, circa 8.000 de prizonieri, dintre care s-au declarat moldoveni 774 de persoane, „ceea ce plasează tematica prizonierilor de război români într-o altă dimensiune, una de transformare identitară”, potrivit istoricului Octavian Ţîcu.

Cartea a apărut la editura „Eikon” din Bucureşti într-un tiraj de 400 de exemplare. Ea va fi livrată gratuit în biblioteci din R. Moldova şi România. A doua ediţie va apărea în librăriile de pe ambele maluri ale Prutului.

Listele integrale ale prizonierilor români

„Spassk 99” este rezultatul proiectului „Expediţiilor memoriei” în Kazahstan. „Cele două expediţii, dincolo de problema deportaţilor, au adus în evidenţă problema prizonierilor de război descoperiţi în lagărul din Spassk , situat în apropiere de Karaganda. De aici a pornit ideea creării acestei cărţi, o premieră istoriografică românească, pentru că, pentru prima oară, într-un proiect trilateral, am publicat listele integrale ale prizonierilor români. În plus, am publicat listele a 1.000 de prizonieri români, dintre care 56 sunt moldoveni, decedaţi în Spassk”, a precizat Ţîcu.

Directorul Institutului de Istorie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Gheorghe Cojocaru, a felicitat autorii monografiei cu această realizare: „Octavian Ţîcu face parte din istoricii cărora le place să deschidă drumuri noi. Este autorul unei monografii despre cel mai mare fotbalist basarabean, Nicolae Simatoc. Scoţând acest volum, ai deschis un alt drum nou în ştiinţa istorică românească, cel care duce la recuperarea unei pagini triste, dramatice din istoria noastră, cea legată de destinul soldaţilor care au luptat pe Frontul din Est”.

dsc_3752nadeajda-roscovanu-photo

Pentru profesorul Universităţii Valahia din Târgovişte, Silviu Miloiu (foto), demersul a fost o experienţă extraordinară atât în ce priveşte redescoperirea memoriei istorice, cât şi în domeniul investigării unei problematici foarte puţin cunoscute

Platformă cu informaţii despre deţinuţi

Listele reprezintă o statistică complexă: numele şi prenumele prizonierului, anul şi locul naşterii, gradul militar, locul în care a fost luat în prizonierat şi, ce este mai important, soarta lui ulterioară, ceea ce oferă posibilitate rudelor să afle ce s-a întâmplat cu el mai târziu.

Pentru profesorul Universităţii Valahia din Târgovişte, Silviu Miloiu, demersul a fost o experienţă extraordinară atât în ce priveşte redescoperirea memoriei istorice, cât şi în domeniul investigării unei problematici foarte puţin cunoscute. „Am dori să realizăm şi o platformă în care să se găsească informaţii din această carte, în special, din anexă, astfel încât să putem interacţiona mai bine cu cei interesaţi, cu familiile victimelor, cu cei care au deja o experienţă de cercetare în plan regional şi local despre prizonierii de război. E firesc să încercăm să dezvoltăm această cercetare în planul relaţiilor cu alte state”, a spus omul de ştiinţă.

dsc_3766nadeajda-roscovanu-photo„Am retrăit timpurile de război”

La lansarea monografiei au fost prezente trei studente de la Academia ,,Bolashak” din Kazahstan: Maria Hvan, Alia Tapina, Aliona Karjova. Tinerele au făcut cercetări, pe parcursul a cinci luni, în arhivele din Karaganda la sugestia şi cu susţinerea istoricului kazah Nurlan Dulatbekov. Pentru Maria Hvan, studentă în anul IV la Facultatea de Limbi Străine, lucrul în arhivă a fost unul dificil, dar interesant, deoarece „conştientizam importanţa acestor date istorice pentru R. Moldova şi pentru statul nostru”.

Aliona Karjova, studentă a Facultăţii de Psihologie şi Pedagogie, ne-a declarat că, în cele cinci luni, a retrăit timpurile de război, în special când deschidea cărţile murdare, în care erau descrise maladiile prizonierilor.

„Soarta prizonierilor pe care i-am găsit în liste va fi cunoscută. Rudele prizonierilor vor afla despre soarta celor apropiaţi”, ne-a declarat Alia Tapina.

Volumul cuprinde trei părţi: analiză teoretică, un compartiment care reprezintă esenţa, listele de prizonieri şi, în încheiere, un album de fotografii inedite puse la dispoziţia autorilor de către Asociaţia Culturală „Dacia” a românilor din Karaganda (3.000 de români) condusă de Nicolae Pruşchis. La sfârşitul evenimentului, Octavian Ţîcu a relevat importanţa cunoaşterii volumului, care ne învaţă „cum să preţuim viaţa umană şi libertatea pe care o avem”.

The following two tabs change content below.