S-a adeverit una din cele mai sumbre aşteptări formulate de reprezentanţii Comisiei de la Veneţia

Comisia naţională responsabilă de delimitarea hotarelor circumscripţiilor uninominale şi-a încheiat activitatea. Ca rezultat, s-a adeverit una din cele mai sumbre aşteptări formulate de reprezentanţii Comisiei de la Veneţia, de partidele de opoziţie şi de reprezentanţii societăţii civile, de a lipsi diaspora de posibilitatea de a influenţa real starea politicului din R. Moldova.

Svetlana Corobceanu

Regiunea transnistreană, aflată sub ocupaţie, unde nu există o libertate a vieţii politice, s-a ales cu două circumscripţii, diaspora – unde se află peste 800.000 de cetăţeni ai R. Moldova – cu trei circumscripţii: una pentru regiunea de Est, alta pentru Europa Occidentală şi una pentru SUA şi Canada.

În regiunea transnistreană, care ar avea conform datelor oficiale din regiune, o populaţie de 475.000 de locuitori, va fi creată o circumscripţie pentru raioanele Dubăsari, Camenca, Râbnița și Grigoriopol, iar cealaltă – pentru raionul Slobozia, orașul Tiraspol și municipiul Tighina. Cât privește diaspora, o circumscripție va fi oferită statelor din Est unde, conform datelor Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene (MAEIE), ar fi circa 477.000 de conaţionali în Federaţia Rusă şi 17.000 în Ucraina.

O circumscripţie va reveni conaţionalilor din Europa Occidentală unde, conform datelor MAEIE, sunt peste 200.000 de cetăţeni, iar a treia circumscripţie – pentru SUA și Canada, unde se estimează că există 65.319 cetăţeni ai R. Moldova. Totodată, membrii Comisiei au aprobat lista celor 46 de circumscripții uninominale permanente (cu circa 60.000–65.000 de alegători la o circumscripţie), ce cuprind unitățile administrativ-teritoriale de nivelul doi, inclusiv municipiile Chișinău (11 circumscripții) și Bălți (două circumscripții), precum și UTA Găgăuzia (două circumscripții). Lista însumează în total 51 de circumscripţii şi urmează să fie expediată Guvernului spre aprobare.

Diaspora este neglijată

Potrivit unei analize efectuată de Asociaţia „Promo-Lex”, cetățenilor din diaspora ar trebui să li se repartizeze circa 12,28% sau şase circumscripții din totalul de 51 de circumscripții uninominale. Fosta deputată, Stela Jantuan, consideră că era evident din start că această comisie va lucra ca să faciliteze rămânerea la putere a partidelor de la guvernare – PD, PSRM – şi că următoarele alegeri parlamentare vor fi încadrate într-o schemă cinică, frauduloasă, care nu are nimic în comun cu interesele şi perspectiva de dezvoltare a R. Moldova.

90% din membrii comisiei pentru constituirea circumscripţiilor uninominale sunt reprezentanţi ai PD şi PSRM, partidele de opoziție au refuzat delegarea reprezentanţilor lor.

Liderul PLDM, Viorel Cibotaru, a reiterat că rezultatul la care a ajuns comisia era previzibil din cauza că acesteia nu i-a fost asigurată în niciun fel independenţa. Teritoriul din stânga Nistrului este o regiune ocupată, unde Moldova nu-şi poate exercita suveranitatea şi nu poate să asigure dreptul la vot al cetăţenilor. În aceste condiţii, decizia membrilor comisiei de a oferi două circumscripţii regiunii transnistrene nu reprezintă altceva decât un atentat la democraţie. „Din păcate, rezultatul comisiei confirmă că alegerile în baza acestei legi imperfecte, inoportune pentru R. Moldova, care n-a fost sprijinită nici de cetăţeni, nici de comunitatea internaţională, fac ca problemele de democraţie în R. Moldova să se agraveze”, spune Cibotaru. Totodată, experţii au atras atenţia la inechitatea legată de diferenţa mare între numărul de alegători care revine la o circumscripţie pe teritoriul Moldovei şi cel din diasporă.

Regiunea aflată sub ocupaţie este favorizată

Comentatorul politic Anatol Ţăranu consideră că s-a exagerat cel mai mult când s-a spus că sistemul electoral actual va apropia reprezentanţii puterii de popor. Or, un deputat ca să voteze o lege importantă va trebui neapărat să facă parte dintr-un grup parlamentar ori dintr-un partid. În viziunea sa, circumscripţiile, în actuala formulă, sunt departe de normalitatea electorală. „Diaspora este năpăstuită prin acest număr mic de circumscripţii. Cât despre Transnistria, cum poţi să organizezi alegeri într-o zonă ocupată, unde nu există libertate a vieţii politice, a exerciţiului democratic fără de care alegerile nu pot fi libere şi corecte. Toţi participanţii care vor veni la alegeri din Transnistria volens-nolens vor resimţi asupra lor dictatul şi monopolul informaţional din regiune. Ei nu sunt parte a vieţii şi a exerciţiului democratic din RM. Asta este problema cea mai spinoasă cu care ne vom confrunta”, susţine Ţăranu.

Maia Sandu: Circumscripţii croite pe măsura lui Dodon şi Plahotniuc

Liderul PAS, Maia Sandu, a declarat că activitatea acestei comisii este o dovadă în plus a încercării autorităţilor de a manipula şi de a frauda următoarele alegeri. Acesta a reiterat că activitatea comisiei nu a fost transparentă şi că nu au existat criterii clare pe baza cărora să fie delimitate aceste circumscripţii. „Din ce am văzut publicat în presa apropiată guvernării, hotarele acestor circumscripţii arată destul de ciudat. Am văzut semne clare care arată că au fost conturate hotarele pentru a avantaja un partid politic ori mai multe, în cazul dat – PD–PSRM. Am observat că au dispărut promisiunile făcute în perioada când se promova schimbarea sistemului electoral, când oamenilor li se spunea că vor alege un deputat din raionul lor. Acum au fost amestecate localităţile din diferite raioane şi se pare că niciuna din promisiuni nu mai este valabilă”, a spus Sandu.

Liderul PAS a mai declarat că, dincolo de retorica geopolitică, acest proces de desenare a hotarelor circumscripţiilor este o dovadă că PD stabileşte bazele unei alianţe postelectorale cu PSRM.

Amintim că partidele de opoziție au refuzat delegarea reprezentanţilor lor în Comisia pentru constituirea circumscripţiilor uninominale, reclamând lipsa de independenţă a acesteia. 90 la sută din membrii comisiei sunt reprezentanţi ai PD şi PSRM. Din aceeaşi comisie au mai făcut parte reprezentanţi ai partidelor de stânga, care l-au susţinut anterior pe Dodon: Partidul Comunist Reformator din Moldova şi Blocul electoral „Alegerea Moldovei-Uniunea Vamală”, compus din Partidul Social-Democrat şi Partidul Regiunilor din Moldova.