Russian? Davai, do svidania! // BOGATU

Ce paralele peste timp! Două comparaţii izbitoare se conturează astăzi între 28 iunie 1940 şi 28 iunie 2012.

Coincidenţe uimitoare

Primo. La 28 iunie 1940, Armata Roşie, ocupând Basarabia, a închis ermetic spaţiul ei aerian. 72 de ani mai târziu, la finele lui iunie 2012, Republica Moldova a intrat în spaţiul aerian comun al UE şi a ajuns să netezească, pe ultima sută de metri, drumul la capătul căruia cetăţenii ei vor putea călători fără vize în Europa.

Secundo. La 26 iunie 2012, extensia mediatică a GRU-lui rus, numită Novîi Reghion, a difuzat nişte informaţii, potrivit cărora Europa s-ar solidariza cu Rusia în privinţa federalizării Republicii Moldova. Această provocare este demnă de minciuna sfruntată a lui Veaceslav Molotov care, exact acum 72 de ani, la 26 iunie 1940, în numele conducerii sovietice, a transmis o notă ultimativă Guvernului de la Bucureşti în care afirma că România ar fi călcat „unitatea seculara a Basarabiei populată în principal de ucraineni (sic!), cu Republica Sovietica Ucraineană”.

Asupra acestor uimitoare coincidenţe istorice merită să stăruim puţin. Să le luăm de la capăt. Cu alte cuvinte, să începem cu nota ultimativă din 1940 şi bulele de săpun pe care le produc, după 72 de ani, icnetele de altădată ale tovarăşului Molotov.

Se urmăreşte demoralizarea Chişinăului

Diversiunea Kremlinului cu „Basarabia ucraineană” a avut efect până la un punct, întrucât s-a bazat pe metoda lui Joseph Goebbels care susţinea că „o minciună repetată de o mie de ori rămâne o minciună, dar o minciună repetată de un milion de ori devine adevăr”. Rusia sovietică a depăşit norma ministrului nazist al propagandei. A reiterat-o de miliarde de ori.

În consecinţă, strâmba băgată acum două zile de Novîi Reghion îşi are obârşia tot în minciuna lui Molotov şi cade pe un teren arat adânc de propaganda rusă. Ideea federalizării a fost indusă constant şi obsesiv în spaţiul public naţional şi cel internaţional, fiind repetată de miliarde de ori, inclusiv de cozile de topor cripto-comuniste şi vulgar moldoveniste care afirmă de ani buni cum că Republica Moldova ar fi un stat polietnic şi multicultural. Că diferendul transnistrean ar avea la bază, chipurile, frica ruşilor şi ucrainenilor de pe malul stâng faţă de „pericolul românesc” de pe malul drept.

Nu încape îndoială că diversiunea despre adeziunea europeană la cauza federalizării Republicii Moldova urmăreşte un sigur scop: slăbirea capacităţii de rezistenţă morală şi psihologică a societăţii moldoveneşti şi, nu în ultimul rând, intoxicarea clasei politice de la Chişinău. Se mizează pe faptul că speculaţia va fi preluată şi interpretată în stil defetist şi demoralizant de mass-media, lucru care s-a şi întâmplat, de altfel. Unii colegi de breaslă s-au apucat deja să scrie că în curând vom fi federalizaţi pe „banii lui Merkel”.

Este adevărat că în cercurile diplomatice occidentale, inclusiv cele germane, există voci care se pronunţă în favoarea federalizării. E un lucru arhicunoscut. Dar tot atât de adevărat este faptul că nu asta este poziţia concertată a Berlinului şi UE. Nu toată clasa politică occidentală e o apă şi un pământ. Puţini au observat că obsedaţi de federalizarea Republicii Moldova sunt cu precădere unii reprezentanţi ai Ministerului de Externe german, controlat de social-democraţi.

Vreţi al doilea stat rus la Prut?

Stânga de la Berlin, şi nu numai de acolo, este singura care nu a înţeles ceea ce ştiu cu exactitate americanii, dar şi dreapta europeană. Federalizarea Republicii Moldova ar fi o cale sigură spre legitimarea regiunii separatiste şi recunoaşterea internaţională a enclavei ruse în stânga Nistrului.

Şi pe urmă, nu orice federalizare este bună. Federaţia germană – da! Iar federaţia iugoslavă – ba! Ca să nu mai vorbim de cea belgiană. Aceasta, precum se ştie, este pe patul de moarte. A crăpat confederaţia Serbia-Muntenegru. Un stat fără viitor pare să fie Bosnia.

Se destramă toate federaţiile încropite contra naturii. Împotriva evidenţelor. Federalizarea în condiţiile noastre ar echivala cu distrugerea Republicii Moldova ca stat democratic şi înlocuirea lui cu un conglomerat ruso-moldovenesc, ceea ce ar însemna, de fapt, apariţia la Prut a celui de-al doilea stat rus. A clonei regimului Putin. Asta vor germanii? Mă îndoiesc. Federalizarea este un capitol închis, deoarece ar însemna asasinarea Republicii Moldova ziua în amiaza mare.

În toată Republica Moldova cerul este european

Cel de-al doilea stat românesc este cu un picior în Europa. Iar cu sufletul, orice ar spune sondajele, este deja integrat în UE. Generaţiile care s-au afirmat, au crescut, au învăţat ori s-au născut după 1991, au conştiinţă naţională românească şi sunt ataşate preponderent la paradigma culturală occidentală.

Circa jumătate din populaţia spaţiului pruto-nistrean nu posedă la ora actuală limba rusă. Alte priorităţi, gusturi şi interese au devenit între timp dominante. Noua generaţie vorbeşte cu precădere engleza, franceza sau italiana. Identitatea politică şi civică a Republicii Moldova se cristalizează pe osatura culturii şi limbii române, indiferent cum s-ar numi asta în Constituţie. Şi acesta e un fapt indubitabil. De azi, în toată Republica Moldova cerul este european.

Russian? Cehov şi Dostoevski – da! Saharov şi Soljeniţîn – exemple demne de urmat. Lenin, Stalin, tamojennîi soiuz, Putin? Tî kto takoi? Davai, do svidania!

Petru Bogatu

The following two tabs change content below.
Petru Bogatu

Petru Bogatu