Rușii au pierdut referendumul în Letonia

Sâmbătă, 18 februarie, în Letonia a avut loc un referendum constituţional. Cetăţenii letoni au fost chemaţi la urne pentru a răspunde la următoarea întrebare: „Susţineţi adoptarea proiectului de lege „Amendamente la Constituţia Republicii Letone”, care prevede oferirea limbii ruse a statutul celei de-a doua limbi de stat?”. Opţiunile de răspuns la această întrebare au fost „Pro” și „Contra”.  Două treimi din alegători au votat „Contra”.

Vadim VASILIU

Comisia Electorală Centrală a Letoniei informează că la referendum a participat un număr record de cetățeni letoni – un milion 97 de mii de letoni sau circa 69% din alegători. Până acum, cei mai mulţi cetăţeni letoni s-au prezentat la referendumul privind aderarea la Uniunea Europeană, la care au participat un milion 10 mii de letoni.

La referendumul de sâmbătă, 74,8% din participanţi au votat împotriva amendamentului, iar 24,88% pentru.

Referendum contra referendum

Ideea referendumului a apărut după ce în 2010 o asociație de partide politice din Letonia cu denumirea VL-TB/LNNK, a început colectarea de semnături privind inițierea unui referendum pentru închiderea școlilor cu predare în limba rusă finanțate din bugetul statului. Școlile cu predare în limba rusă urmau să rămână doar cele particulare. În replică, asociația rusă „Rodnoi iazîk” a început colectarea semnăturilor pentru organizarea unui referendum pentru oferirea limbii ruse a statutului de limbă de stat. În Letonia, limba rusă are statut de limbă străină.

Fiecare cetățean este obligat să cunoască limba letonă

După ce, pe 18 februarie, iniţiativa asociaţiei ruse a eşuat, vorbitorii de limbă rusă au declarat că vor continua campania pentru atribuirea limbii ruse a statutului de limbă oficială. Liderii asociației „Rodnoi iazîk” au declarat că 24 de procente sunt deja un succes. Totodată liderii asociației au afirmat că inițiativa lor a eșuat și din cauza că mai mult de trei sute de mii de locuitori ai Letoniei nu dețin cetățenia acestei țări și nu au dreptul la vot. JURNAL precizează că legea privind cetățenia în Republica Letonă presupune că fiecare cetățean este obligat să cunoască limba letonă.

Pe 15 octombrie 1991 Sovietul Suprem al Republicii Letone a adoptat Legea „Cu privire la restabilirea drepturilor cetățenilor Republicii Letonia și la principiile fundamentale de naturalizare”, conform căreia cetățenia letonă a fost recunoscută doar față de persoanele care înainte de 17 iunie 1940, zi în care URSS a anexat Letonia, au fost cetățeni letoni, dar și față de urmașii acestora. Până în prezent, 300 de mii de locuitori ai Letoniei nu dețin cetățenia acestei țări. Pentru a o obține, aceștia trebuie să susțină un examen obligatoriu la limba letonă.

„Limba rusă, limba puterii sovietice”

Cotidianul britanic „The Guardian” scrie că letonii au spus „nu” limbii ruse, deoarece se tem că aceasta ar putea deveni un conductor de influență a Kremlinului în Letonia. Pentru mulți letoni, scrie cotidianul, limba rusă este lingua franca a ocupației sovietice, față de care letonii au o atitudine foarte rea. „The Gardian” îi citează pe letoni care spun că anume limba lor trebuie ocrotită, deoarece rusa se vorbește în toată lumea, iar letona, doar la ei în țară. Totodată, spun letonii, faptul că 300 de mii de locuitori ai Letoniei nu dețin cetățenia acestei țări este vina acestor locuitori, deoarece refuză să învețe limba letonă.

Deputatul liberal Valeriu Munteanu se întreabă pe blogul său: „Acum este deja o problemă de timp, când o să se vină insistent şi hotărât şi în Republica Moldova cu o astfel de propunere de plebiscit, iar naşi pentru această idee sunt cu duiumul la Chişinău, interesant doar cui îi va încredinţa Moscova această „misiune imposibilă”, va miza în continuare pe bătrâna mârţoagă, va alege unul dintre armăsarii „de prăsilă” mai tineri, dar crescuţi în aceeaşi herghelie, sau va apela şi la asistenţa unui nou călăraş din politica moldovenească?”.

The following two tabs change content below.