Rusia obligă în continuare copiii din Transnistria să studieze în „limba moldovenească”

sus Cedo tiraspol-liceul-lucian-blaga

Au trecut doi ani de la expirarea termenului de executare a deciziei de către Federaţia Rusă în dosarul şcolilor cu predare în limba română din stânga Nistrului. Statul rus este dator cu peste 1 mil. şi 200 de mii de euro părinţilor şi profesorilor care au avut de suferit în urma îngrădirii dreptului copiilor la educaţie. Părinţii şi profesorii care au acţionat statul rus la CEDO afirmă că acţiunile autorităţilor ruse nu reprezintă pentru ei o surpriză.

Ei speră totuşi ca, până la urmă, să li se facă dreptate şi, ce e mai important, să li se respecte drepturile şi accesul celorlalţi copii la studii de calitate. Avocatul „Promo Lex”, Pavel Postică, este de părere că atât timp cât există Comitetul de miniştri al Consiliului Europei, instituție responsabilă de monitorizarea implementării deciziilor CEDO, şi Federaţia Rusă ca stat, obligaţiile internaţionale vor fi mai devreme ori mai târziu executate.

Peste 100 de decizii neexecutate de Federaţia Rusă

Potrivit reprezentantului „Promo Lex”, decizia Rusiei de a nu executa hotărârea CEDO, care urma a fi îndeplinită cel târziu pe 19 ianuarie 2013, se încadrează în politica acestui stat de autoizolare şi negare a oricăror obligaţii internaţionale. „Majoritatea reclamanţilor au transmis cereri către Ministerul Justiţiei, care, prin intermediul agentului guvernamental al FR, urma să pună în executare această hotărâre a CE. Nu au primit niciun răspuns oficial. A fost sesizat chiar şi un ombudsman al Federaţiei Ruse, care a ignorat de asemenea aceste solicitări ca şi Trezoreria de stat a Rusiei şi Ministerul Finanţelor. Se observă că există o poziţie consolidată de a nega orice obligaţie asumată în baza Convenţiei Europene. Site-ul Comitetului de miniştri al Consiliului Europei abundă în decizii pe care Federaţia Rusă nu le execută, sunt peste 100 de astfel de hotărâri”, precizează Pavel Postică.

Celor 170 de reclamanţi din dosarul şcolilor cu predare în limba română din Transnistria urmau să le revină câte 6000 de euro. „Chiar dacă suma este mică, oamenii sunt dezamăgiţi nu atât de faptul că nu-şi văd banii, cât de faptul că nici forurile internaţionale nu au suficiente pârghii ca să le facă dreptate. Copiii din stânga Nistrului care doresc să studieze în limba română sunt discriminaţi în continuare. Din aşa-numita „legislaţie transnistreană” nu au fost eliminate prevederile care încalcă drepturile copiilor la studii în limba maternă”, a mai spus Postică.

Separatism alimentat din bugetul Chişinăului

În timp ce Rusia se eschivează de la onorarea obligaţiilor, plata pentru arendă în unele şcoli cu predare în limba română din stânga Nistrului a crescut ca pe drojdii în ultimii ani – de la câteva zeci de mii de lei anual la peste un milion. „Gimnaziul din Corjova, Roghi, Tighina şi Tiraspol sunt proprietatea exclusivă a statului RM. Persoanele care deţin pe moment controlul acestor localităţi nu au niciun drept moral şi material de a pretinde la sume. Pe lângă banii din buget au fost oferite mai multe donaţii pentru reparaţia şi amenajarea acestor şcoli. Prin urmare, autorităţile RM ar trebui să implice şi structurile internaţionale în ceea ce priveşte acest aspect. Altfel, separatiştii se îmbogăţesc fără temei”, a mai spus Postică.

„Ştiam că Rusia nu-şi va onora obligaţiile”

Alexei Catan, unul din cei care au avut de suferit în urma abuzurilor autorităţilor transnistrene în 2004 la Râbniţa, spune că nu a crezut şi nici nu crede că autorităţile ruse vor executa în curând decizia CEDO. „Să nu ne facem iluzii în privinţa regimului de la Moscova, ocupă teritorii străine, vine cu război, încalcă orice tratat internaţional. Această decizie va fi executată doar dacă se va schimba regimul în Rusia”, consideră Catan.

În 2004, acesta a stat timp de şapte zile în izolatorul de detenţie din Râbniţa. Era preşedinte al comitetului părintesc şi dorea ca fiii săi să studieze în limba română cu grafie latină, nu în chirilică. În pofida abuzurilor şi greutăţilor prin care a trecut, acest lucru i-a reuşit. Copiii săi au absolvit liceul „Evrica” din Râbniţa şi şi-au făcut studiile la universităţi din Chişinău. „Fiica mea pe moment e în SUA. Realizările lor mă bucură. Pentru mine, lupta de atunci nu a fost zadarnică”, mai spune Catan.