RUPEREA RÂNDURILOR // Un guvern anticărturar?

Mircea V. CIOBANU

Printre proiectele anulate de guvern odată cu „rectificarea” bugetului a fost şi cel privind achiziţia de carte pentru bibliotecile publice. Nu a fost unica finanţare suspendată, se mai întâmplă. Ceea ce pune pe gânduri este nonşalanţa cu care achiziţia a fost ştearsă de pe lista priorităţilor. Replica timidă a ministrului culturii privind deja anunţata licitaţie a fost bruiată tacit. Chiar dacă se anunţa, în fapt, cod roşu pentru carte.

Nimeni din guvern nu s-a detaşat pe vreun minut de tăcerea comodă, pentru a propune păstrarea cărţii pe agenda priorităţilor. Înţeleg, gestul l-ar fi egalat pe cel al lui Jan Hus! Achiziţia urma să fie – pentru întâia dată – publică, în bază de concurs, implicându-i, în premieră, pe toţi producătorii şi difuzorii de carte. Adevărat, în lipsa unui regulament, transparenţa a cam lipsit (ca şi criteriile de selecţie), dar avea să fie, totuşi, un pas înainte. Cu bugetul rectificat însă, guvernul are alte „priorităţi”.

Or, în cazul în care cartea nu e prioritate, guvernul ori este incompetent, ori nu este de bună credinţă, ori este pasager în istoria acestui stat. Repet, e vorba de o achiziţie de carte pentru bibliotecile publice, o prioritate constantă pentru popoarele care se respectă. Pentru cine dezghioacă mai lent, iată şi proverbul popular potrivit contextului: Cine nu investeşte azi milioane în carte, mâine va investi miliarde în poliţie (şi în reforma justiţiei, vorba vine).

Pe de altă parte însă, dacă cineva din guvern ar fi răsfoit lista propusă pentru achiziţii, el ar fi avut dreptul moral să se nedumerească: noi pentru astea vrem să cheltuim banul public? Listă divulgă (şi) interese ce nu au nimic cu necesităţile bibliotecilor. Micile găinării sunt nişte acţiuni anticulturale, lipsite de etică profesională şi umană. O editură e privilegiată, având o pondere totală egală cu cea a tuturor celorlalte. Favorizate sunt şi două edituri de stat, de la care se achiziţionează masiv titluri triviale şi inutile, developând interese ale autorilor şi editorilor, nicidecum ale cititorilor. Fiindcă veni vorba: unele cărţi pe care ministerul vrea să le cumpere de la editurile din subordonare, se pare că au mai fost plătite o dată, ministerul finanţând anterior editarea lor! Dar credeţi că guvernul a refuzat finanţarea din aceste motive?

Sigur că nu! Guvernului pur şi simplu nu-i arde de carte! Auzind îngrijorarea publică a prim-ministrului, că sistemul educaţional e în criză, nu îl cred! Or, o criză de perspectivă o declanşează chiar guvernul, care taie cartea de pe lista priorităţilor! Un stat cu biblioteci adunate din cerşiri şi donaţii ocazionale e un stat fără perspective.

Iar declaraţia prim-ministrului – fiindcă veni vorba – e… a unui privitor dintr-o parte. Nu poate fi în criză un sistem în proces de reformare. Cei implicaţi ştiu că în sistemul educaţional se produce o reformă complexă şi îndelungată. Boicotată de către fosta guvernare comunistă şi ignorată azi de guvern. Actualul ministru al educaţiei e unul dintre puţinii care e în temă.

…Iar la Ministerul Culturii nu-i criză. Acolo nimic nu e. Anularea concursului nu a bulversat în niciun fel buna inactivitate a acestuia. Pentru că niciun eventual „proiect” al ministerului nu era legat de carte. Nu erau programate, în contextul anunţatei achiziţii, activităţi conexe.

Frumoşii din Pădurea Adormită, pe nume Republica Moldova, sunt într-o profundă stare inertă. Ei nu ştiu că temuta criză mondială e o criză a simbolurilor valorice: au fost luate, drept adevărate, nişte pseudovalori. Cum se deosebesc acestea, putem afla din cărţi. Din cărţile bune. Care pe la noi nu (prea) au căutare. De aceea guvernul riscă să intre în istorie cu porecla din titlul acestui text.