RUPEREA RÂNDURILOR // Umbra lui Onişcenko în bibliotecă

Numele lui Ghenadi Onişcenko, medicul sanitar-şef al Rusiei, cel care, la comanda politică a Kremlinului, interzice importul în Rusia a produselor unor rebeli (apa minerală georgiană, vinul moldovenesc, ciocolata ucraineană etc.) a devenit unul comun, semnificând instrumentul de şantaj al embargoului rusesc. Dar nu vom vorbi despre vin, ciocolată sau fructe, ci (tot) despre carte.

În portofoliul gros al proiectelor de hotărâri ale Guvernului de la Chişinău stă unul intitulat „Regulament sanitar privind cărţile şi ediţiile pentru copii”. Nu a mai existat aşa ceva, recunosc autorii lui, şi nici nu există vreo normă internaţională sau comunitară în acest sens. Ţările UE îşi reglează în mod diferit aceste aspecte. Din „nota informativă” aflăm că „pe parcursul anilor 2008-2012 bolile ochilor… ocupă la elevi primele locuri în structura morbidităţii generale…”. Tot acolo sunt enumerate cauzele principale: „nivelul iluminatului insuficient, poziţia incorectă în bancă, necorespunderea înălţimii mobilierului taliei elevului etc.” Urmează o presupunere că „unul din factorii care poate (sic!) influenţa starea de sănătate a copilului” ar fi „necorespunderea particularităţilor de vârstă a caracterelor cărţilor sau ediţiilor pentru copii…”

Nu se dă alarma în privinţa altor „factori nocivi”: televizorul care şi-a multiplicat numărul de programe; filmele cu desene animate, privite azi pe cele mai diverse suporturi; jocurile de calculator, care au cunoscut o dezvoltare amplă. Nu s-a făcut o analiză a vânzărilor de carte, care ar fi constatat că, în toţi aceşti ani de criză, dinamica este exact invers proporţională „creşterii morbidităţii…”. Într-o contraanaliză, am putea demonstra că ochii copiilor au început să sufere pentru că aceştia au încetat să citească cărţi! Nevoia de informaţie vizuală şi-au satisfăcut-o din alte surse. Poate că, dimpotrivă, ar trebui să facem un apel la lecturi? Pentru păstrarea vederii!

Nici în nota informativă, nici în „studiul de impact”, nu se spune dacă au fost testate cărţile pentru copii (şi era normal să se facă aceste testări!), aflate curent în biblioteci sau librării. Pentru că aceste „norme” sunt, în general, respectate, fie şi intuitiv. Or, editorii tipăresc cărţile pentru copii cu caractere mai mari, iar părinţii aleg, la rândul lor, aceleaşi cărţi cu caracter lizibil. Şi atunci care ar fi rostul unui mecanism birocratic suplimentar? În formula propusă, se instituie un soi de cenzură sanitară.

„Argumentele” din „studiul de impact” (cu „avantaje” şi „dezavantaje” încâlcite rău de tot) sunt, de fapt, o acoperire stângace a secretului că „Regulamentul” propus ca proiect e o pastişă plată după un document similar, adoptat la 4 octombrie 2000 de Federaţia Rusă şi semnat de nimeni altul decât numitul Onişcenko. Toate normele şi frazele sunt rupte de acolo!

Acceptarea „normativelor” va pune în poziţie de drepţi industria de carte pentru copii, îi va face pe editori să mărşăluiască în pas rusesc. Ea va limita importul cărţilor din ţările UE şi traducerile unor ediţii stereotip, cu design elaborat de editorii străini. Aceste cărţi, solicitate în toată lumea, nu au cum să fie conforme regulamentului „nostru”. E ridicol să impunem editorilor occidentali, pentru a fi acceptaţi pe piaţa moldovenească (regulamentul presupune în mod explicit că editorii străini vor trebui să se conformeze normelor acestuia!), să respecte nişte indici autohtoni. De fapt, ruseşti.

Autorii proiectului ne sperie: „Cititul îndelungat poate provoca spasmul muşchilor oculari…” Se creează impresia că lectura e cea mai nocivă activitate a copiilor. Cărţile însă – pentru cine le paşte şi le cunoaşte – mai curând, îţi deschid ochii. Ar fi frumoasă (fie şi tristă) povestea despre o ţară în care oamenii şi-au pierdut vederea din cauza lecturilor. Nu e despre noi.

Iar Ghenadi Onişcenko poate ataca guvernul nostru în judecată. Pentru plagiat.

Mircea V. CIOBANU

 

 

 

 

The following two tabs change content below.
Mircea V. Ciobanu

Mircea V. Ciobanu

Mircea V. Ciobanu

Ultimele articole de Mircea V. Ciobanu (vezi toate)