RUPEREA RÂNDURILOR // Noua critică feminină

imagesDescopeream adineaori un desant de tineri invadând teritoriul tot mai feminizat al poeziei. Pe contrasens, femeile s-au refugiat în critica literară. O revoluţie gender! Poezia-i o îndeletnicire feminină, ca ţesutul şi brodatul, dar critica e cu totul altceva: un examen de laborator, o vivisecţie nemiloasă a „corolei de minuni”, o discernere ingrată şi o muncă herculiană de grăjdar.

De unde apetitul femeii pentru critică? Se zice că ea ar fi pătruns pe teritoriul restrictiv al clubului perfect bărbătesc prin intrarea de rezervă: catedra. De la Julia Kristeva până la Ioana Em. Petrescu şi Maria Şleahtiţchi, critica a evoluat pe două filiere distincte: tehnicizarea pe de o parte şi eseizarea pe de alta. Eseistica este versiunea „literară”, creativă şi permisivă, a studiilor academice şi didactice.

Noua noastră critică feminină (nu feministă!) vine tot din zona catedrei universitare şi a cercetării academice: Lucia Ţurcanu, Aliona Grati, Nina Corcinschi, Maria Pilchin. Avantajele lor sunt scriitura inteligentă şi fundamentarea doctă a demonstraţiilor (uneori excesivă şi inadecvată, atunci când temelia e prea solidă pentru o construcţie demonstrativă firavă, din cauza subţirimii textului analizat).

Lucia Ţurcanu are două atuuri: catedra, dar şi experienţa doctoratului, i-au cultivat o gândire sistemică. Iar subiectul ludic al doctoratului său (Poezia manieristă) şi abandonarea catedrei i-au inoculat doza de libertate necesară unui critic într-o eră literară dinamică. În această falangă tânără, este cel mai bun critic de întâmpinare. Îi aşteptăm cărţile.

Aliona Grati merge, se pare, ireversibil, pe canavaua sigură şi solidă a cercetării academice, a studiului doct, a textelor bine construite metodic şi didactic. Deschiderea pentru teoriile literare moderne, de la Bahtin la Kristeva şi Todorov, o provoacă însă (şi îi permite) incursiuni şi pe terenul unor fenomene literare recente. Cu toate riscurile posibile.

Nina Corcinschi este un critic activ, alergând pe mai multe paliere, de la studii (d.e., despre Paul Goma) până la cronica de întâmpinare. În acest gen dinamic ca nisipul mişcător, Nina e singura care încearcă disocierea critică fără menajamente, înţepătoare pe alocuri. Acest detaliu l-a făcut pe Andrei Ţurcanu să crediteze (uşor pripit, după mine) întreaga tânără critică feminină cu un curaj (care ar cam lipsi unor bărbaţi). Una e că distinsul critic generalizează (pe exemplul unui singur critic), alta e că şi N.C. scrie tranşant doar în rare cazuri. Atunci când victima e din afara zonei sale de cunoştinţe personale.

Mezina grupului este Maria Pilchin. Comparatistă prin vocaţie şi prin fişa postului (catedra de universală), eseistă la intersecţia liricii cu teoria şi istoria literară, ea intră în ringul criticii pe filiera plăcerii lecturii, nu pe nevoia dezbaterilor şi discernerii. Cronicile ei sunt exclusiv pozitive (chiar şi la cărţile care nu-i plac!). Într-un caz, autoarea analizează un poem, „refuzând” să-l disocieze pe criterii estetice şi aplicându-i o grilă tipică pentru „Şcoala Resentimentului” (ironizată de Bloom!), combătându-şi prin această intenţie duhovnicul canonic. Într-un altul, se sprijină prea mult pe datele explicative „teoretice” extratextuale (interviul autorului). În fine, citeşte o carte printr-o grilă foarte caldă, foarte personală. Aici mă topesc şi o aplaud. Chiar dacă în acest caz nu mai e critică, ci eseistică aplicată.

Aici e drama criticului născut la catedră: profesoratul îl solicită pe Bloom, eseistul studiilor culturale îl revendică însă pe ne-bloomistul Baudrillard, iar critica literară îl ia ca adept pe anticanonicul şi relativizantul Barthes, unul dintre cei care l-au pus pe jar pe autorul canonului.

Tipic femeieşte, protagonistele mele le reuşesc pe toate, testând scriitura lirică (în eseistică), narativă (în discursul profesoral) sau dramatică (în critică şi în cercetare). Demonstrat istoric: când bărbaţii lasă prea mult rebut industrial în urma lor, vine femeia şi face ordine.

The following two tabs change content below.
Mircea V. Ciobanu

Mircea V. Ciobanu

Mircea V. Ciobanu

Ultimele articole de Mircea V. Ciobanu (vezi toate)