RUPEREA RÂNDURILOR // Gaudeamus 2014. Impresii fugare

MIRCEA-V.-CIOBANU

De ani buni, editorii basarabeni verifică pe pielea (roţilor) lor calitatea drumurilor europene. Chiar dacă tot mai rar ajung la Frankfurt, ei monitorizează şoseaua, parcurgând calea ce duce de la vama Albiţa la Bucureşti, capitala Târgului Gaudeamus…. În acest an, am văzut cel mai mare rând după un autograf. Şi am mai văzut târguri. Cu o oră înainte de venirea autorului, rândul deja se formase, lungindu-se, apoi urcând scările de lângă Editura Curtea Veche, cea care editase volumul suprasolicitat, apoi încolăcind târgul la nivelul al doilea al spaţiului expoziţional. La ora 8 seara, la închiderea târgului, coada se părea că nu descrescuse deloc, deşi autorul acorda autografe începând cu ora 6.

Autorul cărţii era Klaus Iohannis. Florin Iaru scria în ziarul târgului: „Cu o săptămînă sau două în urmă, același autor debutant își lansa aceeași carte, Pas cu pas, într-un oraș de provincie. Diferența dintre cele două evenimente, însă, a fost enormă. Pe vremea primei întîlniri cu publicul, dl Iohannis era încă primarul Sibiului. Miercuri, era deja președintele României. Cartea nu și-a schimbat nici conținutul, nici înfățișarea. Același text, aceleași coperte. Doar notorietatea autorului s-a schimbat peste noapte.”

Ergo: poporul are nevoie de mituri. De înnoirea lor intermitentă. Statutul autorului a transformat cartea în best-seller. Reţinem asta pentru exerciţiile de marketing şi pentru „secretul succesului”. Fixăm şi acest detaliu: autorul nu a plecat până nu a acordat autograf ultimului solicitant insistent. …Alături, la Editura Litera, peste două zile de la evenimentul descris mai sus, îşi încheia oarecum mai trist şi mai modest cariera – cândva glorioasă – ex-preşedintele Ion Iliescu. Memoriile sale cu siguranţă că erau mai bogate şi chiar mai interesante, având în vedere epoci tulburi cuprinse în ele. Dar publicul deja se închina unui alt Zeu.

Iliescu devenea în schimb un fel de personaj literar de anturaj, de fundal. La Editura Humanitas se lansa Jurnalul lui Tetelu (cititorii Academiei Caţavencu ştiu despre ce e vorba). Personajul-confesor, exclamă într-un moment (asistam la o lectură publică): „Eram atât de disperat, încât eram gata să-l votez pe Iliescu!”. În timpul acesta, la numai 20 de metri, Ion Iliescu acorda autografe la standul editurii care i-a tipărit volumul de memorii. …Lectorii de la universitate ne obligau să citim operele scriitorilor doar în forma lor integrală. Adaptările, versiunile pentru cititorul leneş erau penalizate. Adevărat, pe atunci încă nu se vorbea de reciclajele postmoderniste, aplaudate uneori ca texte care pot face concurenţă „originalului” (care nu era, neapărat şi întotdeauna, varianta superioară).

Aş putea să amintesc un exemplu clasic, cum e recitirea parodică a romanelor cavalereşti de către Cervantes. Dar am să mă opresc la un exemplu din târg. Umberto Eco, unul dintre cei mai serioşi scriitori şi teoreticieni (imitat fără prea mare inspiraţie de veleitarii literari, unii dintre ei bucurându-se însă de succes pe piaţă), repovesteşte, fără ezitarea că ar face un lucru improbabil, unul din marile romane ale literaturii italiene: Logodnicii lui Manzoni. Cum să nu-ţi aminteşti aici de afirmaţia lui Paul Valery că deosebirea dintre poezie şi proză e că ultima poate fi repovestită?

…Basarabenii au fost vizibili: editurile cu viză de reşedinţă (şi) în România ca Litera, Prut sau Cartier; cele care expun permanent la Gaudeamus, cum sunt Arc şi Ştiinţa; dar şi autorii prezenţi în spaţiul editorial românesc. Grigore Chiper şi Leo Butnaru şi-au prezentat cărţile apărute la Tracus Arte; Lucreţia Bârlădeanu, Aurelia Borzin şi Margareta Curtescu şi-au lansat volumele la Vinea; Emilian Galaicu-Păun şi-a relansat Ţesut viu, Valentin Guţu şi-a prezentat Dicţionarul greşelilor de limbă. (Am reţinut o replică a lui Bogdan Ghiu: „Cum oare se face corectura unui dicţionar al greşelilor?”)
În drum spre casă, testăm încă o dată netezimea drumului european, apoi trecem vama şi intrăm în hopurile noastre euroasiatice. Revenim la realitate…

The following two tabs change content below.
Mircea V. Ciobanu

Mircea V. Ciobanu

Mircea V. Ciobanu

Ultimele articole de Mircea V. Ciobanu (vezi toate)