RUPEREA RÂNDURILOR // Audiatur et altera pars

Nu te speria, cititorule, nu am de gând să te întorc în era declinărilor latine. Nici să-ţi amintesc istoria dramei antice (expresia din titlu este luată, ad litteram, din actul II al Medeei lui Seneca). Nici măcar nu mi-am propus să-ţi explic principiul respectului pentru opinia contrară, topit în istoria dreptului: Să fie ascultată şi (ceal)altă parte.

Editorul îmi solicitase, pentru coperta a IV-a, o selecţie de aprecieri. Având în vedere că e o carte de critică, mi-am amintit de câteva reacţii ale personajelor textelor mele, despre care am scris (şi eu) necruţător şi rece. Am făcut o selecţie de „citate” numai bune pentru locul unde se pun, de regulă, opiniile cronicarului de la „New York Times” Book Reviev. Editorul însă a refuzat categoric ideea. Le pun (inocente, necomentate) aici, pe spaţiul rubricii. Gata să mor, ca Voltaire, pentru a-i da oponentului dreptul la replică.

„Pe Mircea V. Ciobanu teribilismul pe care-l afişează nu-l prinde deloc, îi apreciez dexteritatea peniţei din ultimii ani, îi citesc pe alocuri cu plăcere articolele: acolo unde nu se referă la literatură, în care el s-a apucat cu sârg să facă ordine, şi din motiv – drama domniei sale ca cititor de profesie! – că nu poate pătrunde un text în subtextul lui şi pentru că – se vede de la o poştă! – cultivă o «critică de cumetrie»”. (N. Dabija)

„Colegul Mircea V. Ciobanu pornise de la intenţia să scrie despre… digresiuni, însă, până să ajungă la digresiuni, ocoleşte el însuşi mult şi bine (adică… rău) anume prin diverse abateri-excursuri, pentru ca, la un moment dat, să se surprindă că o luase pe alături… Iar unele din abaterile sale nu sunt decât, vorba aia, aflare în treabă, precum în cazul când crede că, în traducere, subsemnatul nu a păstrat muzicalitatea versurilor lui Hlebnikov sau a celor ale lui Pasternak.” (Leo Butnaru)

„Fiecare text al său/ îi bagă pe autori în farmacii/ şi provoacă discuţii nesfârşite. //[…] M-a ras că s-a ales praful de mine./ Reproşul meu e altul./ Dacă tot mergeam împreună la ceai, / […] de ce nu a/ avut niciodată bunăvoinţa/ să-mi semnaleze toate acele erori,/ pentru a mă absolvi de acuzele sale ulterioare?//[…] Ştiu de ce nu a făcut-o./ Ar fi rămas fără acel text critic.// El a preferat să-şi consolideze faima/ de critic necruţător decât să mă ajute pe mine./ Foarte bine./ Fiecare cu alegerea sa.” (D. Crudu)

„Un critic, dacă nu susţine pe cineva valoros, ci doar aruncă noroi în stânga şi-n dreapta, nu rămâne. Şi aduce doar prejudicii literaturii.” (A. Vakulovski)

„Prea multă frustrare şi prea mult neadevăr. Din păcate, Mircea V. Ciobanu nu vrea o dezbatere, ci o radere, iar asta blochează dialogul.” (V.Ernu)

„Sar în ochi o sumedenie de gafe teoretice, chiar felul în care autorul, un hermeneut ambiţios, disociază socialul şi esteticul în interiorul operei literare. În ceea ce mă priveşte, am văzut că MVC nu înţelege mare lucru şi, mai rău, mă tem că nici nu poate să înţeleagă.” (Iu. Ciocan)

Un text psihanalizabil, veninos, făţiş răutăcios, nociv, scris – evident – cu intenţia de „a rade”, un text tendenţios care nu face bine nimănui…” (M. Vakulovski)

„Îngăduie-mi, totuşi, să fiu nedumerit de uşurinţa cu care taxezi cărţile unui an, fără să te osteneşti nici o clipă cu o minimă argumentare. Măcar şi din considerentul că, în corul de voci care au scris ori au vorbit despre, de pildă, cartea mea, eşti singurul care ai opinia pe care o ai.” (C. Cheianu)

„Nu corespunde realităţii aserţiunea lui Mircea Ciobanu precum că Valeriu Matei, chipurile, «este un exemplu perfect de impostură», că «a forţat abuziv propria imagine», că «nu s-a realizat în literatură», că este «un ratat», că are «orgolii» etc. N-are dreptate Mircea Ciobanu când scrie că instituţiile româneşti promovau în 1991-2010 (în Basarabia – mvc) «doar un fel de cultură: cea zgomotos-patriotică, foarte puţin eficientă, dacă nu nocivă». Această afirmaţie nu numai că nu este corectă, dar ea are un caracter reacţionar şi bolnăvicios.” (Anton Moraru)

The following two tabs change content below.
Mircea V. Ciobanu

Mircea V. Ciobanu

Mircea V. Ciobanu

Ultimele articole de Mircea V. Ciobanu (vezi toate)