Românii strânşi sub semnul Crucii

NEAM ŞI CREDINŢĂ // „Crucea înseamnă chemarea tuturor românilor de a se aşeza la umbra ei să înţeleagă că, de-a lungul istoriei, crucea ne-a fost păzitoare”

Un moment cu adevărat istoric a avut loc duminică, 28 august 2011, la Nisporeni, unde a fost sfinţită „Crucea Mântuirii Neamului Românesc”. Înaltă de 35 de metri, aceasta a fost ridicată din bare de metal, iar pe timp de noapte este iluminată, fiind văzută astfel la zeci de kilometri depărtare.

Marina LIŢA

Duminică, sute de persoane s-au adunat în faţa postului de radio „Vocea Basarabiei”, pentru a urca în autocar şi a se îndrepta spre Nisporeni, să participe la sfinţirea „Crucii Mântuirii Neamului Românesc”. „Am auzit la radio că vom putea pleca. Am fost de dimineaţă la biserică, m-am împărtăşit şi fuguţa am venit încoace. Vreau să văd şi eu această minunăţie”, ne spune Vasile din Băcioi, care îşi potriveşte pălăria înfăşurată cu un tricolor şi încearcă de zor să lege steagul de geamul autocarului.

„Patru kilometri pe jos”

Drumul spre Nisporeni a fost presărat de istorii ale ghidului nostru, o femeie din Ungheni. „Aici este o localitate unde „nacealnicii” (şefii – n.a.) şi-au construit vile. Şi-au făcut şi o pădure de mesteceni, „Beriozovaia roşcea”, ca să se simtă ca acasă”, zice femeia.

Din vorbă în vorbă, autobuzul ajunge la poalele dealului unde se înalţă „Crucea” şi… se opreşte, anunţându-ne că vom avea de parcurs patru kilometri pe jos. „Mergem înainte! Maica Domnului ne va număra paşii şi îi va scrie la cartea vieţii”, îndeamnă o bătrână ţinând bastonul într-o mână, cu cealaltă sprijinindu-se de soţul ei şi înaintând încet la deal, lângă maşinile care ridică nori de praf în urma lor.

„Offff, iaca am ajuns şi până sus! Bogdaproste, Doamne”, îşi face cruce Nora. Îşi potriveşte de zor năframa, pentru că trebuie să intre în ogrăjoara în care se află monumentul şi să-l sărute. „E mai frumoasă „Crucea” de aici de aproape, de la mine de-acasă pare mai mică. Iaca, vor şti nepoţii şi strănepoţii că am participat şi eu la ridicarea acesteia”, ne spune femeia, care îşi face loc printre mulţimea de oameni, pentru a se apropia pios să sărute monumentul înalt de 35 de metri, construit din bare de fier pe dealul Zghiharei.

„A fost voia lui Dumnezeu”

„Pe timpuri, pe acest deal se aprindeau focuri pentru a atenţiona lumea de pericol. Nu departe de aici e Cimitirul Eroilor români morţi în 1941, iar în partea cealaltă este Mănăstirea Vărzăreşti, una din cele mai vechi din Moldova”, ne spune mândru Ion din Nisporeni. „Această „Cruce” este un simbol al oraşului nostru şi sper că va deveni un loc de pelerinaj pentru românii de pe ambele maluri ale Prutului, deoarece ea se vede nu numai aici, în Moldova, ci şi în România”, adaugă acesta.

Circa o mie de oameni de pe ambele maluri ale Prutului au ridicat dealul pentru a participa la inaugurarea „Crucii Mântuirii Neamului Românesc”. Proiectul a fost iniţiat acum trei ani de familia Ghiţă şi Maria Dohotaru, din Oneşti. Ideea a fost susţinută de postul de radio „Vocea Basarabiei” şi Asociaţia „Pro Basarabia şi Bucovina” din Oneşti. „A fost voia lui Dumnezeu. Am construit-o cu mare dragoste şi sper ca toţi ortodocşii să-şi găsească timp să o viziteze”, a spus Maria Dohotaru, unul din ctitorii proiectului.

„Iniţial, ne-am gândit să o inaugurăm pe 2 iunie, iar apoi pe 28 iunie. Nu am reuşit. Ultima sărbătoare creştină de vară este cea de astăzi”, a spus Veaceslav Ţâbuleac, directorul postului „Vocea Basarabiei”. „Ridicarea monumentului a costat 1 300 000 lei. Banii au fost adunaţi din donaţii, care au fost de la 50 de bani, pe care ni i-a adus un copil, şi până la zeci de mii de lei, dăruiţi de oamenii de afaceri. Premierul Vlad Filat a contribuit cu 30 de mii de dolari”, a spus Ţâbuleac.

Simbol al creştinismului

Tedeumul de sfinţire a monumentului a fost oficiat de un sobor de preoţi condus de Înalt Preasfinţitul Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, de ÎPS Petru, Mitropolit al Basarabiei şi Exarh al Plaiurilor, şi de Prea Sfinţitul Părinte Corneliu, Episcop de Huşi. „Crucea înseamnă chemarea tuturor pământenilor, în cazul nostru, a tuturor românilor să se aşeze la umbra ei să înţeleagă că de-a lungul istoriei crucea ne-a fost păzitoare”, a comunicat Înalt Preasfinţitul Teofan.

După tedeum, au avut cuvântul sponsorii proiectului şi reprezentanţi ai societăţii civile. Oamenii veniţi au ascultat slujba, după care unii s-au aşezat la umbra copacilor şi au cinstit un pahar de vin, alţii s-au apropiat de masa de jerfă şi au gustat din colacii puşi pe masă. O femeie trecea pe la fiecare în parte şi îndemna să guste din colivă. „Aşa colivă nu aţi mâncat până acum şi nici nu veţi mânca degrabă”, spunea aceasta, făcându-şi loc între persoanele care ascultau discursurile.

„Acest monument înseamnă o apropiere de Dumnezeu. Iar tot ce ne ajută să fim mai aproape de Dumnezeu este un lucru bun”, a declarat Mihai Ghimpu, liderul Partidului Liberal.

Primarul Chişinăului, Dorin Chirtoacă, a menţionat că această „Cruce” este sfântă, simbol al creştinismului, în acelaşi timp e şi simbol al românismului. „Este crucea care ne va lumina calea, pentru a şti ce avem de făcut în anii următori, în aşa fel încât idealul nostru sfânt de milenii să devină realitate”, a spus Chirtoacă.

Ion Ungureanu, fostul ministru al Culturii şi Cultelor, a propus ca să fie schimbate toate tancurile instalate de guvernarea sovietică cu monumente creştine. „Şi dacă unii zic că România ne-a cotropit, aş vrea să fiu subjugat din nou de Eminescu, Creangă şi alţi clasici ai literaturii române!”, a spus Ion Ungureanu în aplauzele mulţimii.

Monument al inimii

La finalul discursurilor, pe scenă şi-au făcut apariţia doi tineri, care au spus că au adus pământ de la Târgu-Jiu. „Este pământ din locul unde se află monumentele lui Constantin Brâncuşi şi dorim să-l împrăştiem la baza Crucii, iar de la aceasta să luăm pământ basarabean şi să ducem la Târgu-Jiu”, a comunicat Vasile Tafta, ţinând sacoşa în mână.

„Atunci când Dorin Chirtoacă a fost la Bucureşti cu două kilograme de pământ din Basarabia, comuniştii plângeau că primarul dă pământul moldovenesc românilor. Tinerii aceştia au adus pământul înapoi acasă”, a spus scriitorul Nicolae Dabija, stârnind râsete şi aplauze.

După patru ore, oamenii au început să coboare dealul Zghiharei şi s-au îndreptat spre stadionul din Nisporeni, unde a avut loc un concert de cântece patriotice. La ora 20.00, a fost iluminată „Crucea Mântuirii Neamului Românesc”, astfel că aceasta putea fi văzută la zeci de kilometri depărtare. „E un monument al nemuririi neamului, pe care l-am aşteptat şi suntem mândri că este în Nisporeni. O văd de la mine de acasă. Mă rog la această Cruce când mă culc şi când mă trezesc”, ne-a spus Angela, din Nisporeni.

„Crucea aceasta demonstrează că noi, românii, ştim să înălţăm monumente inimii. Nu ştim să punem tancuri pe postamente”, a conchis un pelerin din România.

The following two tabs change content below.
Marina Liţa

Marina Liţa

Marina Liţa

Ultimele articole de Marina Liţa (vezi toate)