Românii din Sudul Basarabiei se trezesc

10403235_10201337806206732_7877410720445979484_nRomânii din Sudul Basarabiei au pledat, la primul lor forum, pentru reînfiinţarea regiunii Ismail şi pentru promovarea identităţii unice cu moldovenii din Ucraina

Cu o duminică în urmă, primul forum al comunităţii româneşti din Sudul Basarabiei a lansat ideea reînfiinţării regiunii Ismail şi un apel către comunităţile moldovenilor şi românilor din Cernăuţi şi Transcarpatia pentru „popularizarea noţiunii de identitate naţională comună şi a limbii române în Ucraina”. Liderul moldovenilor din Ucraina, Anatolie Fetescu, se opune ideii, iar jurnaliştii şi oamenii de cultură de la Chişinău, originari din Sudul Basarabiei, salută iniţiativele lansate la acest eveniment.

Nadine CHILIANU

Evenimentul a fost organizat la iniţiativa Asociaţiei naţional-culturale „Basarabia” a românilor din regiunea Odesa şi s-a desfăşurat în localul Portului Fluvial din Ismail, la eveniment fiind prezenţi mai mulţi oaspeţi şi invitaţi de la Kiev, Odesa, Ismail, Chişinău şi Bucureşti.

Iniţiative îndreptate spre consolidare şi unitate

„Românii din sudul Basarabiei, reprezentaţi de primari de localităţi, directori de şcoală, educatori, învăţători şi profesori din şcolile cu predare în limba română, precum şi studenţii Universităţii Umaniste de Stat din Ismail (în total – 68 de participanţi) au abordat subiecte privind intensificarea cooperării în cadrul trilateralei Ucraina – România – Republica Moldova, abolirea cultului personalității lui Lenin şi demantelarea moştenirii regimului totalitar comunist, statutul şi funcționarea limbilor regionale (în speţă – a limbii române în Sudul Basarabiei), identitatea şi unitatea etnolingvistică moldo-română şi a posibilităţii/necesităţii de reînfiinţare a regiunii Ismail în componenţa statului unitar Ucraina, starea şi perspectivele învăţământului în limba română, se spune în comunicatul de presă, emis de asociaţia „Basarabia” şi postat şi pe pagina ei de Facebook.

În comunicat se mai spune că participanţii la Forum au lansat un apel comun comunităţilor româneşti băştinaşe din regiunile Cernăuţi şi Transcarpatia, „în spiritul unificării eforturilor românilor/moldovenilor din Ucraina în ceea ce priveşte renaşterea şi popularizarea noţiunii de identitate naţională comună a românilor şi moldovenilor, şi a limbii române în Ucraina. În acest sens se doreşte o cât mai apropiată întrunire a reprezentanţilor comunităţilor româneşti/moldoveneşti din toată Ucraina la Cernăuţi.

În scopul îndeplinirii dezideratelor primului Forum al Comunităţii Româneşti din Sudul Basarabiei au fost aprobate şi semnate o serie de rezoluţii adresate comunităţilor româneşti din Ucraina şi de pretutindeni, precum şi autorităţilor de resort şi înalţilor demnitari de stat din Ucraina, România şi Republica Moldova”.

Popescu: „Sunteţi aşteptaţi de-o viaţă întreagă!!!”

Contactat de JURNAL, Anatol Popescu, preşedintele Asociaţiei „Basarabia”, în primul rând, a reproşat mass-mediei de la Chişinău lipsa totală de interes faţă de problematica românilor din sudul Basarabiei. „De la 90 încoace, personal, n-am văzut niciun jurnalist viu, de la Chişinău, venit în Sudul Basarabiei…Cred că-i cazul să se mişte mass-media din RM spre Pontul Euxin. Nu doar la bere şi mici la Zatoka… Noi vă aşteptăm! sunteţi bineveniţi, şi aşteptaţi de-o viaţă întreagă!!!”

Liderul comunităţii românilor din regiune ne-a mai spus că la forum a fost abordată şi problematica reprezentării românilor în administraţiile şi consiliile locale, raionale şi cel regional, precum şi necesitatea relansării proiectului, aflat în stadiu de stagnare, privind trecerea cu bacul peste fluviul Dunărea între localităţile Orlovka (Cartal), raionul Reni, şi Isaccea (judeţul Tulcea), ca fiind unul de importanţă majoră pentru românii din Sudul Basarabiei, de acces direct pe teritoriul României, în absenţa unei treceri alternative în zonă.

Vorbind despre numărul moldovenilor din sudul Basarabiei, Anatol Popescu a menţionat cu profund regret: „În regiunea noastră se produce un proces continuu de deznaţionalizare. Asta se poate observa şi în baza datelor statistice. „Moldovenii” au scăzut din 1989 până în 2001 de la peste 150.000 la sub 124.000, deşi românii au „crescut”, de la peste 500, la 724 de persoane, în aceeaşi perioadă. Ne aşteptăm la următorul recensământ ca „moldovenii” să scadă sub 100.000 … Dramatic, dar nu avem ce face. Maşinăria sovietică de deznaţionalizare şi-a atins scopul! În regiunea Ismail, care a existat până în 1954, n-am fost o minoritate atât de neînsemnată”.

Fetescu: „Vom colabora cu românii, dacă ne recunosc ca moldoveni”

„Nu ştiu din ce-au reieşit domnii participanţi la acest forum lansând o aşa iniţiativă, eu nu văd nici o bază economică sau social-politică pentru crearea regiunii Ismail, separată de Odesa. Poate domnul Popescu cu cei 700 de inşi ai săi, care se declară români, cunoaşte mai bine, dar eu nu dispun de date care ar confirma că oamenilor le va fi mai bine aşa”, a susţinut pentru JURNAL, vădit deranjat, Anatol Fetescu, preşedintele Asociaţiei naţional-culturale a moldovenilor din Ucraina, un aprig susţinător al ideii „moldovenismului”. Fetescu nu vede o problemă gravă în faptul că procentul moldovenilor este în scădere de la recensământ la recensământ şi motivează că numărul populaţiei scade, per ansamblu, şi că are loc şi un exod al tinerilor peste hotarele ţării. „Pe lângă asta, unii moldoveni se declară ucraineni, dacă părinţii cunoşteau limba moldovenească, copiii, deja n-o mai cunosc. O mai învaţă doar cei din localităţile săteşti”, ne spune absolut liniştit liderul comunităţii moldoveneşti din Ucraina.

Întrebat despre o eventuală colaborare cu Comunitatea românilor din sudul Basarabiei, Fetescu a susţinut că dacă „românii din Ucraina, ca şi cei din România, vor recunoaşte poporul moldovenesc şi limba moldovenească şi nu ne vor înjosi prin negare, vom colabora, cum colaborăm şi cu alte comunităţi, precum cea bulgară, maghiară, căci toţi suntem cetăţeni ai Ucrainei”.

Odesa e străină de Sudul Basarabiei

Contactat de JURNAL, Petru Grozavu, preşedintele Societăţii culturale „Dunărea şi Marea”, originar din satul Cartal, raionul Reni, participant la forum, a calificat evenimentul drept o primă încercare de a consolida eforturile societăţii civile din sudul Basarabiei, pentru promovarea drepturilor şi libertăţilor comunităţii româneşti de acolo.

Referindu-se la iniţiativa formării regiunii Ismail, ca unitate teritorial-administrativă separată de Odesa, jurnalistul de la Chişinău a menţionat că problema nu este nouă, ci a apărut de ani buni. „Regiunea Odesa e o structură teritorial-administrativă în care românii şi moldovenii nu s-au simţit niciodată confortabil. Sunt două atmosfere absolut diferite, Odesa este foarte străină acestei zone ca spirit, şi populaţia românească, situată în zona periferică a regiunii, chiar dacă a fost luată în calcul, a fost privită ca una neimportantă, o minoritate marginală. Contextul actual al evenimentelor prin care trece Ucraina este potrivit pentru abordarea acestei probleme. Se ştie că ruşii de acolo cer federaţie, ungurii au cerut autonomie culturală şi dreptul la cetăţenie dublă, românii din sudul Basarabiei până acum n-au cerut nimic, dar acum vor şi ei măcar o unitate teritorial-administrativă, care a existat până în 1954 şi care are dreptul la viaţă”.

„Ucraina trebuie să tragă o lecţie din ceea ce-a păţit cu ruşii”

Nicolae Jelescu, director artistic al Teatrului „Al. Mateevici” din Chişinău, şi el originar din Cartal, Reni, contactat de JURNAL, s-a arătat profund emoţionat, aflând de acest prim forum al românilor din sudul Basarabiei. „Român am fost dintotdeauna şi vin dintr-un frumos sat dunărean cu români patrioţi, care au păstrat vie flacăra neamului. Oricât s-au străduit autorităţile ucrainene să ne asimileze, n-au putut. Când mi s-a născut acolo o nepoţică şi părinţii au vrut s-o înscrie ca româncă în certificatul de naştere, la starea civilă de la Reni insistau să fie scrisă ca ucraineancă, părinţii au ţinut morţiş şi n-au putut obţine altceva decât naţionalitatea de „moldoveancă” în actul respectiv. Salut crearea regiunii Ismail şi pledez pentru legături mai strânse cu România, căci Bucureştiul e mai aproape de sufletele celor din Cartal decât Chişinăul, iar Ucraina trebuie să tragă o lecţie din ceea ce-a păţit cu ruşii şi să nu promoveze politici de deznaţionalizare a minorităţilor naţionale”.