România, zece ani în UE

 

 

Foto: AFP

 Începutul anului 2017 semnifică, pentru România, un deceniu de la aderarea la Uniunea Europeană – „un moment de istorică însemnătate, care a marcat revenirea deplină în lumea democratică și debutul participării țării noastre, ca stat membru UE, la procesul decizional european”, menționa la 1 ianuarie, într-un comunicat, Ministerul Afacerilor Externe. Potrivit diplomației de la București, „acest deceniu a reprezentat pentru România o perioadă fastă de modernizare și de dezvoltare socio-economică, de îmbunătățire a calității vieții cetățenilor români, de valorificare a integrării în Piața Unică Europeană. Iar experiența de până acum relevă existența, în continuare, a tuturor premiselor necesare pentru a valorifica și mai eficient beneficiile apartenenței la UE”.

Dar care sunt aceste beneficii? Ce a câștigat România ca membră a UE? Și ce a pierdut? – căci victoriile, de foarte multe ori, se obțin cu sacrificii. În lunile ce au precedat acest 1 ianuarie 2017 aniversar, dar și după, mass-media din România, de rând cu cetățenii români, și-au pus nu o dată aceste întrebări. În pagina de față, vom încerca să răspundem și noi la ele.

Circulație liberă, acces pe piața muncii și studii europene

Primii zece ani în UE le-au adus românilor mai multe avantaje. Este vorba, înainte de toate, de libertatea de mișcare și de accesul la piața muncii, chiar dacă țări precum Marea Britanie și Olanda i-au acceptat pe angajații români abia după șapte ani de la aderare.

Migrația românilor pare să fie unul dintre cele mai controversate subiecte atunci când se vorbește despre efectele post-aderare a țării la UE. Unii analiști insistă pe „exodul” care generează depopularea României; alții scot în prim-plan cele „câteva miliarde bune în fiecare an”, care au intrat în țară de la milioanele de români care pot lucra în UE. De exemplu, doar în 2015, românii din afara țării au trimis acasă peste 500 de milioane de euro. Indiferent unde ar înclina balanța adevărului, cert este că, în ultimul deceniu, din România au plecat peste trei milioane de oameni. Mulți dintre ei s-au stabilit definitiv acolo, cu tot cu familii.

Astăzi, România este pe locul patru în Europa la numărul de cetățeni care trăiesc în afara țării, după Marea Britanie, Polonia și Germania. Cei mai mulți români au ales să plece în Italia, Spania, Marea Britanie și Germania. Majoritatea dintre ei trimit bani acasă și ajută economia – în ultimii zece ani, vorbim de circa 52 miliarde de euro, cu mult peste nivelul investițiilor străine din aceeași perioadă.

Un parcurs economic consistent

„Cifrele celor zece ani ai României în UE arată o serie de progrese notabile”, sublinia Radio France International într-o analiză publicată la 3 ianuarie 2017. Potrivit acesteia, în valoare nominală, Produsul Intern Brut (PIB) al țării a crescut de la 100 mlrd. de euro în 2007 la circa 170 mlrd. de euro, cifră estimată pentru finalul lui 2016. În procente, este vorba de 70 la sută. La fel, dacă în 2007, PIB-ul pe cap de locuitor, calculat în funcție de puterea de cumpărare, reprezenta 41% din media UE, astăzi acesta este de 57% din media europeană, adică mai mare cu 13% la sută. Pentru comparație, potrivit Eurostat, PIB-ul Bulgariei a crescut cu 5% în aceeași perioadă. Iar pentru anii 2016 și 2017 prognoza economică a României indică cea mai mare creștere economică din Europa.

Printre domeniile care au beneficiat cel mai mult de aderarea la UE se numără investițiile străine – în zece ani, în România au intrat aproape 33 mlrd. de euro și au fost create zeci de mii de locuri de muncă – și comerțul. Dacă, până în 2007, companiile exportau mărfuri în valoare de 25 mlrd. de euro anual, în doar primele nouă luni din 2016 exporturile au fost de peste 42 mlrd. de euro. Țara nr. 1 de export a fost Germania, cu autoturisme și echipamente pentru acestea. Urmează Italia, cu exporturi de 6,8 mlrd. de euro și Franţa, cu 3,7 mrld. de euro.

O altă industrie impulsionată de prezența țării în UE este IT. Astăzi, doar în Cluj lucrează 15.000 de specialiștii în domeniu, iar la nivel național – peste 150.000. Și salariul mediu pe economie a crescut, însă aici, afirmă experții, rezultatele nu sunt pe măsura așteptărilor: de la 312 euro la 1 ianuarie 2007 la 459 în prezent.

Fondurile europene, mai tari decât euroscepticismul

O parte covârșitoare din aceste rezultate se datorează fondurilor europene. De aceea, pentru puținii, de altfel, eurosceptici din România, care periodic invocă faptul că și țara lor contribuie la bugetul UE, răspunsul vine tot în cifre, oferite oficial de Ministerul Finanțelor: din 2007 până în 2017, Romania a primit de la Bruxelles peste 40,5 mlrd. de euro ca fonduri nerambursabile. În același timp, țara a contribuit la bugetul UE cu aproximativ 13,6 miliarde de euro. Așadar, putem vorbi de un flux net pozitiv de circa 26,9 miliarde de euro în zece ani.

„Pe scurt, am primit mai mult decât am cotizat, iar banii au fost alocați  în mod clarr unor proiecte: de la drumuri și canalizări în mediul rural până la companii de software din marile orașe. Finanțările europene au acoperit toate câmpurile de dezvoltare ale României”, nota „România Liberă” în ianuarie a. c. Este adevărat că, în mai toate analizele realizate în această perioadă, autorii au menționat că, de foarte multe ori, calitatea investițiilor a fost inferioară cantității de bani cheltuiți. Din care cauză, și la zece ani de la aderarea la UE, Romania, ca și Bulgaria, e țara membră cel mai puțin dezvoltată din blocul comunitar.

Totuși, diferența față de anul 2007 este semnificativă.

  • Procesul de aderare a României la UE a început la 1 februarie 1993. Cererea oficială de aderare a fost depusă la 22 iunie 1995, în cadrul unei ceremonii oficiale la Paris. Aceasta era însoţită de un document intitulat „Strategia naţională de pregătire a aderării României la UE”, semnat cu o zi înainte, la Snagov, de către toţi liderii partidelor parlamentare, de președinţii celor două Camere ale Parlamentului României și de președintele de atunci al ţării, Ion Iliescu. Negocierile de aderare au demarat la 15 februarie 2000, la Bruxelles.
  •  Au urmat aproape șapte ani de muncă asiduă – reforme, criterii, standarde comunitare, ajustarea legislaţiei UE. Toate, pentru momentul din 1 ianuarie 2007.
  • După primirea în UE, România și-a delegat reprezentanţi în toate instituţiile europene, inclusiv Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene, Tribunalul UE, Comitetul Economic și Social, Comitetul Regiunilor sau Consiliul General al Băncii Centrale Europene. Cetăţenii români beneficiază de drepturile conferite de cetăţenia europeană, inclusiv dreptul la muncă și dreptul la libera circulaţie în ţările comunitare. Limba română a devenit una dintre limbile oficiale ale Uniunii Europene, toate documentele comunitare fiind traduse și în română.
  • Astăzi România are drept de vot în toate reuniunile Consiliului UE unde, fiind cel de-al șaptelea stat membru după mărime/criteriu demografic, are 14 voturi.
  •  În acești zece ani, România a organizat de trei ori alegeri europarlamentare: la 25 noiembrie 2007 (pentru alegerea a 35 de europarlamentari români), la 7 iunie 2009 (pentru 33 de mandate) și la 25 mai 2014 (pentru 32 de mandate). De asemenea, România a avut trei comisari europeni în cadrul Comisiei Europene:

Leonard Orban, Comisar pentru Multilingvism între 1 ianuarie 2007 – 9 februarie 2010. A gestionat un buget de circa 1,2 mlrd. de euro, având în subordine o echipă de 3400 de persoane. Portofoliul multilingvismului a cuprins traduceri, interpretări și oficiul pentru publicaţii oficiale al UE.

Dacian Cioloș, Comisar pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, între 9 februarie 2010 – 1 noiembrie 2014. A gestionat unul dintre cele mai importante portofolii, care a avut alocat pentru anul 2010 circa 50 miliarde de euro, aproape o treime din bugetul Uniunii Europene.

Corina Creţu, Comisar pentru Politica Regională, din 1 noiembrie 2014 până în 2019. Este un portofoliul important care, prin responsabilităţile pe care le implică, face parte din grupurile de coordonare pe orizontală (așa-numitele „echipe de proiect”) din cadrul Comisiei Europene.

Între 1 ianuarie – 30 iunie 2019 România va deţine pentru întâia oară președinţia rotativă a Consiliului UE. Chișinăul mizează pe faptul că, pe durata acestui mandat, România va pleda și mai mult cauza europeană a Republicii Moldova.

Potrivit site-ului caleaeuropeana.ro, care a comparat Eurobarometrele din 2007 și din 2016, atât bulgarii, cât și românii se simt mai fericiţi decât erau acum un deceniu: 36% faţă de 51% pentru bulgari și 53% faţă de 58% pentru români.

Andreea Ștefan

Articol realizat de Asociaţia Presei Independente (API) cu suportul financiar al National Endowment for Democracy (NED). Citiţi „Obiectiv European” pe pagina web www.api.md

The following two tabs change content below.

Jurnal de Chișinău