„România este culoarul geopolitic natural al Republicii Moldova către Uniunea Europeană”

Interviu cu Teodor Baconschi, eseist, teolog, diplomat, ex-ministru de Externe al României

– Stimate dle Teodor Baconschi, la lansarea volumului dvs. „Legătura de chei” la Chişinău aţi spus că scrieţi din pasiune politică. Vă asumaţi implicarea pentru cetate chiar dacă actualmente nu deţineţi un post-cheie în conducerea cetăţii, adică vă aflaţi, oarecum, în vacanţă?

Cred că viaţa cetăţii e un bun public. Nu poţi fi cetăţean dacă nu participi la ea. Sub comunism, nu eram cetăţeni. Acum, suntem cetăţeni europeni şi mi se pare firesc să nu stau ca la teatru: e nevoie de competenţă, de inteligenţă activă, de solidaritate şi de idei novatoare pentru a modela, zilnic, democraţia. Sunt „în vacanţă” politică în sensul că nu aparţin, în acest moment, nici unui partid. Însă angajamentul meu pentru valorile libertăţii şi ale comunităţii europene rămâne constant.

– Aţi consacrat multe pagini din „Legătura de chei” Republicii Moldova. Cum era R. Moldova în perioada când aţi fost ministru de Externe al României, în anii 2009-2012, și cum este în prezent?

Era normal să consacru multe pasaje din cartea mea Republicii Moldova. Am rădăcini familiale foarte profunde aici. Legătura dintre noi trebuie adusă în secolul 21, în respectul tradiţiei comune şi al intereselor comune pe termen scurt, mediu şi lung. Mă bucur că am atras, alături de Iurie Leancă și Vlad Filat, atenţia statelor-membre UE faţă de evoluţia proeuropeană a Republicii Moldova. Chiar dacă şedinţa comună de guvern, de la Iaşi, s-a făcut după încheierea mandatului meu, ea a fost rodul efortului prealabil de a dezvolta, pe chiar toate dimensiunile, parteneriatul fratern dintre cele două state. Republica Moldova a evoluat sensibil de când are o guvernare democratică şi proeuropeană. Ştiu că mulţi se aşteptau la minuni. Nimic nu se face peste noapte. Și integrarea României în UE a durat, în fapt, aproape două decenii. Dar asta e calea justă și reală spre dezvoltarea umană și spre prosperitate. Europa e și o oază de prosperitate, și o sursă vie a democrației autentice. Sper ca drumul pe care ați pornit să fie continuat, în pofida tuturor greutăților. România este culoarul geopolitic natural al Republicii Moldova către Uniunea Europeană.

– Cum credeţi, cine dintre politicienii din R. Moldova ar putea citi „Legătura de chei”?

M-aş bucura să ştiu că mărturiile mele sunt citite de cât mai mulţi moldoveni, oameni politici, intelectuali, studenţi sau oameni interesaţi de lumea în care trăiesc.

– Clasa politică din R. Moldova este cu adevărat pregătită de integrarea în UE? Sau doar mimează apropierea de UE?

Orientarea proeuropeană e o alegere liberă, dar şi o şcoală. Ca şi în viaţă, viaţa politică are în fapte cea mai bună unitate de măsură. Declaraţiile neurmate de politici publice adecvate rămân în vânt. Socotesc că politicienii din partidele cuprinse în AIE au luat primele examene la şcoala europeană și că sunt suficient de tineri, de ambițioși și de pregătiți pentru a duce la bun sfârşit acest efort de automodelare și de remodelare a societății moldoveneşti.

– Cât de mulți sau puțini prieteni (lideri politici, președinți de țări, europarlamentari, oameni de afaceri, oameni de cultură) are R. Moldova în Europa?

Republica Moldova are un aliat natural, indiscutabil, în România. Dar și multe alte state-membre vă privesc cu simpatie și solidaritate. Sub guvernul Filat – și grație fostului ministru de Externe, actualul premier Leancă – Chișinăul a apărut pe toate radarele capitalelor importante. Nu ați fost niciodată, de la independență, mai deschiși și mai vizitați de personalități europene decât în ultimii ani. Ar fi ideal să mențineți această linie. Însuși procesul de negociere cu UE inspiră reforme vitale, introduce noi standarde, crește calitatea deciziei politice. Cred că abordarea europeană, nu doar fraternă, a relației Chișinău-București este cheia succesului în această nouă etapă istorică.

– Într-un interviu recent pentru Radio Europa Liberă vorbiți despre existența unui spațiu euro-rus. Ce loc ar avea R. Moldova și România în spațiul euro-rus?

Nu vorbeam despre un spațiu euro-rus, ci despre interesul reciproc al bunelor relații dintre Federația Rusă și UE. Federația Rusă exportă gaze spre clienţi europeni, preia din UE tehnologie, există o bază istorică de comună civilizaţie, care a fost pusă de Petru cel Mare și continuată până la cataclismul bolşevic. Doar URSS s-a angajat în război rece cu Occidentul. Rusia contemporană, care i-a canonizat pe Romanovi și joacă cartea unei naţiuni renăscute, nu are de ce să perpetueze conflictul cu Vestul. Sigur, mulți ar dori asta, ca să-și justifice existența, utilitatea sau salariile. Însă rațiunea geopolitică ne cere să contribuim la netezirea unei antante. România și Republica Moldova sunt unite prin limbă, cultură și valori europene împărtăşite. Asta nu înseamnă că ele complotează împotriva intereselor ruseşti.

– Armamentul ruginit al Rusiei se află în Transnistria. Totuși întreaga Europă se teme de tancurile transnistrene, unele ruginite, altele noi. Vă imaginaţi o Transnistrie fără aceste tancuri?

Cred că exageraţi. Uniunea Europeană e compusă din state majoritar membre NATO, adică protejate de umbrela celei mai puternice, moderne și evoluate alianțe politico-militare din istoria modernă a lumii. Franța și Marea Britanie sunt și puteri nucleare. 500 de milioane de europeni nu au de ce să se teamă de tancurile, ruginite sau nu, staționate în Transnistria. În schimb, toată lumea pierde din menținerea acestui conflict înghețat. Cel mai mult pierde Republica Moldova, dar și Ucraina sau alte state din regiune. Sper că se va găsi o soluție. Provocările separatiste făcute recent, ca pentru a tulbura pacea agendei de la Vilnius, sunt anacronice și contraproductive.

– Ați auzit, probabil, cu câtă vehemență îl critică Voronin pe Băsescu. Credeți că Voronin e o figură politică depășită?

Da, am auzit, nu e prima oară. De câte ori a vizitat președintele Băsescu Republica Moldova, dl Voronin a ieșit cu aceste atacuri lipsite de temei și de eleganță. Nu știu dacă dl Voronin e o figură depășită. Poate că nu vârsta e problema, cât faptul că în toată lumea civilizată nimeni nu mai susține doctrina comunistă. E din altă epocă. E ca și cum ni s-ar da, în loc de buletine de vot, bilete de acces într-un Jurassic Park.

– Ce semnificații și obiective va avea vizita din 17 iulie a lui Traian Băsescu la Chișinău?

Cred că agenda vizitei va fi, normal, stabilită pe canale diplomatice. Un lucru e sigur: președintele Traian Băsescu s-a luptat enorm pentru ca Republica Moldova să fie apreciată cum se cuvine atât în politica europeană de vecinătate, ca membru al Parteneriatului Estic, cât și ca atare. Mesajele sale promoldovene în cancelariile occidentale au contat și vor conta foarte mult. Sunt convins că, dincolo de câteva stridențe mărginașe, prezența sa la Chișinău va fi, ca de obicei, un eveniment bine primit de opinia publică.

– Vă mulțumesc pentru interviu.

Interviu realizat de Irina Nechit

 

The following two tabs change content below.