RM – între CSI şi DCFTA. Încotro?

17c8134c204c292f728a10b8131224be_XLExperţii cred că, pe termen scurt și mediu, ieșirea din CSI poate cauza tensionarea relațiilor cu Rusia

Ministrul adjunct rus al economiei, Aleksei Lihaciov, a avertizat Republica Moldova cu privire la riscurile pe care le va suporta în cazul semnării şi implementării Acordului de Asociere cu UE şi a celui de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător (DCFTA) ca parte a acestuia. Semnarea Acordului de Asociere urmează să se producă pe 27 iunie curent. Potrivit oficialilor ruşi, Republica Moldova nu va fi capabilă să combine cele două sisteme de reglementare, cel al Comunităţii Statelor Independente şi cel al Uniunii Europene.

Potrivit oficialului rus, poziţia Rusiei este una pragmatică şi nu are nici o legătură cu opţiunea politică a Republicii Moldova. Este vorba doar de riscuri economice la care se expun în acest caz deopotrivă Republica Moldova şi Federaţia Rusă.

Lihaciov a reiterat că actualul acord privind zona de liber schimb cu CSI conferă Uniunii vamale dreptul să antreneze mecanisme de protecţie a propriei pieţe dacă una dintre ţările membre ale CSI creează o zonă de liber schimb cu o terţă parte. În plus, el a atras atenţia că Republica Moldova, în cazul semnării acordului cu UE, s-ar putea confrunta cu angajamente contradictorii de ordin vamal, al reglementărilor în transporturi, al controlului sanitar şi imigraţiei.

Aceleaşi norme ca în UE

Contactat de JURNAL, Ion Tornea, expert pe probleme economice din cadrul IDIS „Viitorul”, ne explică faptul că Acordul de Liber schimb din cadrul CSI nu interzice semnarea acordurilor cu alte state, cu atât mai mult cu cât şi Rusia are semnate acorduri economice cu state nemembre CSI. „Probabil doar demnitarii ruşi înţeleg care e problema cu privire la Acordul de Liber schimb cu UE. Aceleaşi norme ale controlului sanitar Rusia le utilizează în relaţiile economice cu Uniunea Europeană. Nu ştiu care e problema dacă noi aderăm la aceste norme şi le implementăm în legislaţia noastră. Rusia face comerţ bine-mersi cu toate UE, deci acceptă standardele europene”.

Potrivit datelor oferite de către expertul IDIS „Viitorul”, în 2013 exportul către ţările CSI se ridică la aproximativ 30% din totalul de exporturi, către Uniunea Europeană este de 48%, restul este exportul orientat către alte ţări. În anul curent, exportul către ţările CSI s-a redus din cauza embargoului impus din partea Federaţiei Ruse. Cu toate acestea, Federaţia Rusă se menţine pe primul loc la capitolul destinaţie mărfuri. În 2013, exporturile totale ale Republicii Moldova se ridică la cifra de două miliarde 100 de milioane de dolari. 30% ar însemna 700 de milioane de dolari, valoarea totală a exporturilor către CSI.

Dacă Republica Moldova va ieşi din CSI, va fi anulat Acordul de Liber Schimb cu ţările CSI, iar acest fapt ar însemna mai multe taxe vamale cu aceste state şi mai multe bariere, pe lângă cele de ordin politic, instituite de către Rosspotrebnadzor.

„Dacă acum există un sistem de recunoaştere a certificatelor, după anularea acestora Republica Moldova va fi nevoită să negocieze tratate de comerţ cu fiecare stat în parte şi să pună la punct noile sisteme de recunoaştere a certificatelor. RM ar avea de suferit puţin până se pun la punct contractele de recunoaştere mutuală a certificatelor. Exportatorii vor fi nevoiţi să plătească anumite taxe mai mari”, ne explică Ion Tornea.

Studiu „Expert-Grup”:

Pe termen scurt și mediu, ieșirea din CSI poate cauza tensionarea relațiilor cu Rusia, inclusiv pe latura economică. Abandonarea CSI de către un număr mai mare de țări (Georgia, Ucraina, și în eventualitate – Moldova) poate forța Rusia să ceară revizuirea mai multor acorduri în cadrul CSI, în particular în domeniul comerțului, dar și al migrației. Asemenea scenariu este realist și poate fi aplicat odată cu lansarea procesului integraționist euroasiatic – Uniunea Economică Euroasiatică (2015).

 

Avantajele economice DCFTA

Specialistul concluzionează că, după semnarea Acordului de Asociere cu UE, economia Republicii Moldova va avea de câştigat. Uniunea Europeană fiind partenerul comercial principal al Republicii Moldova, după liberalizare pieţei, eliminarea taxelor vamale, se vor mări veniturile în buget şi va creşte Produsul Intern Brut. „Studiile oferă diverse estimări care variază între 5,4% până la 6,4%. Mă refer aici la cifra de creştere a pieţei estimată în urma semnării şi intrării în vigoare a viitorului Acord de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător cu UE. Exporturile vor creşte de la 11% până la 16%. Importurile vor creşte de la 6% până la 8%. Veniturile la buget vor creşte pe termen scurt cu 1,6%, pe termen lung, cu 5,2 din PIB. Se aşteaptă că vor apărea mai multe locuri de muncă, şi că vor creşte salariile. Consumul privat se estimează că va creşte cu circa 6-8%, ceea ce înseamnă venituri mai mari din contul taxelor indirecte”, declară specialistul. Potrivit expertului, nu trebuie să ne aşteptăm la o scădere semnificativă a preţurilor la mărfurile importate din Uniunea Europeană, preţuri care vor scădea estimativ cu 1,5%. Un alt efect al Acordului de Liber Schimb cu UE va fi demonopolizarea anumitor sectoare, cum ar fi cel energetic, însă acest lucru se va realiza pe termen lung.

„Regulamente tehnice”

Denis Cenuşă, expert asociat în cadrul „Expert-Grup”, ne atrage atenţia asupra faptului că Acordul de Liber Schimb în cadrul CSI, care a fost semnat în 2012, are multe puncte prin care se stipulează că Uniunea Vamală va deveni o instituţie care va reglementa anumite puncte din acest Acord de Liber Schimb din cadrul CSI.

Denis Cenuşă consideră că, atunci când a vorbit despre necorespunderi, Lihaciov s-a referit la anumite regulamente tehnice de evaluare a calităţii mărfurilor. „Este cazul ciocolatei Roshen, când peste noapte partea rusă a schimbat regulamentele tehnice, iar acest produs nu mai corespundea regulamentelor tehnice. Nu este vorba despre standarde pentru că şi Rusia implementează standardele europene care sunt considerate cele mai înalte şi sunt folosite ca etalon. Dar în acest caz ei se referă la regulamentele tehnice care pot fi interpretate prin prisma intereselor politice”.

The following two tabs change content below.