Ridicolul la el acasă

ABERANT // În cazul halucinant când “Monitorul Oficial al R. Moldova” va aparţine unui SRL, va mai avea oare Parlamentul, Guvernul şi alte structuri de stat dreptul să publice legi, hotărâri şi alte acte normative pe gratis?

Vineri, 17 septembrie, Parlamentul a aprobat în lectură finală Legea privind deetatizarea publicaţiilor periodice publice (??!!), care include şi „Monitorul Oficial al Republicii Moldova”, editat de Agenţia de Stat „Moldpres”. Continuând şirul nedumeririlor şi pentru a ne face de râs definitiv, mai trebuia să introducem şi un articol privind “deetatizarea publicaţiilor private”.

Ar fi de precizat din capul locului că „Moldpres” nu este o structură bugetară, activând în condiţii de autofinanţare deplină. Implicit, argumentele invocate în textul legii privind economisirea banilor bugetari şi asigurarea pluralismului politic, în condiţiile în care “Monitorul” publică doar legi, hotărâri de Guvern şi alte acte normative, sunt pur şi simplu ridicole.

Pare cel puţin straniu că „Moldpres”, în calitatea sa de editor, n-a fost consultat la nici o etapă referitor la proiectul în cauză şi e păcat, or, documentul debordează, uşor fie spus, de contradicţii şi neclarităţi. Vom aduce doar câteva exemple. Art.1 al Legii privind deetalizarea publicaţiilor Periodice publice, definit ca „Obiectul şi sfera de aplicare a legii” stipulează în alineatul 2 că „Prezenta lege se aplică în raport cu publicaţiile periodice, inclusiv: a) Publicaţia periodică „Monitorul Oficial al Republicii Moldova”, iar art. 9 definit „Publicaţiile periodice publice pasibile de privatizare” stipulează în alineatul 1 că „publicaţiile periodice publice, cu excepţia celor prevăzute în art.1 alin. (2) lit a)-c) (adică şi „Monitorul oficial al Republicii Moldova”), sunt incluse în lista bunurilor supuse privatizării”. Care e logica? Un articol include şi altul exclude?

Potrivit art. 10, participanţilor la privatizare li se cere „ editarea publicaţiei periodice pe parcursul a cel puţin 5 ani din momentul semnării contractului de vânzare-cumpărare”. Întrebarea e: şi ce facem după următorii cinci ani? Creăm alte publicaţii, nu mai publicăm materiale oficiale? Şi dacă peste 5 ani marca înregistrată şi privată “Monitorul Oficial al Republicii Moldova” se transformă în cel mai legal mod într-un “Makler” sau o publicaţie erotică?

Totodată litera legii spune că noii proprietari nu vor putea să plaseze publicitate în ediţiile viitoare? Cum să exişti în condiţii concurenţiale dure fără a avea venituri din publicitate? Şi ce fel de proprietate privată mai e aceea când ţi se indică ce şi cum să produci?

Privatizarea “Monitorului Oficial” al unui stat va constitui o premieră mondială

În cazul halucinant când “Monitorul Oficial al Republici Moldova” va aparţine unui SRL va mai avea oare Parlamentul, Guvernul şi alte structuri de stat dreptul să publice legi, hotărâri şi alte acte normative pe gratis?

În acest caz, cum va fi impusă proprietarului editarea numerelor în regim de urgenţă şi a celor suplimentare? Proprietatea privată este puternic protejată de Constituţie şi legislaţia europeană şi nici un contract nu va putea să pună proprietarul să lucreze în dezavantajul său şi în folosul statului.

Asemenea nedumeriri apar la o primă lectură a documentului, dar câte vor apărea la implementarea sa? Şi în final trebuie să menţionăm că privatizarea “Monitorului Oficial” al unui stat va constitui o premieră mondială.

Iată cum stau lucrurile în alte ţări: tabloul este relevant: în Estonia «Monitorul Oficial» este editat de Cancelaria de Stat, în Lituania – de Casa Editorială a Parlamentului, în Austria – de Cancelaria Federală, în Federaţia Mexicană – de Guvern, în Bulgaria – de Adunarea Populară, în Polonia – de Guvern, în Cehia – de Ministerul Afacerilor Interne, în Italia, Slovacia, Finlanda, Suedia – de Ministerul Justiţiei, în Croaţia – de Parlament, în Elveţia – de Cancelaria Federală, în Regatul Unit – de Oficiul regal.

Şirul poate fi continuat, dar să vedem cum stau lucrurile în România. E de ajuns să cităm primele trei articole din Legea privind organizarea Monitorului Oficial: Art. 1. – Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi de alte acte normative. Art. 2. – Editorul Monitorul Oficial al României este Camera Deputaţilor. Art. 3. – (1) Editarea Monitorului Oficial al României constituie un serviciu public asigurat de către Regia Autonomă „Monitorul Oficial”, care funcţionează sub autoritatea Camerei Deputaţilor.

După un asemenea citat comentariile sunt de prisos. Este evident că fusul creaţiei legislative a încurcat de această dată iţele foarte serios. Care deci e scopul real al acestei legi cu multe semne de întrebare?

„Moldpres”

The following two tabs change content below.