„Rezultatele concursului de concesionare a Aeroportului se știau din timp”

Interviu cu Igor Munteanu, președintele Comisiei de anchetă pentru analiza modului de organizare și desfășurare a privatizării și concesionării proprietății publice

Igor Munteanu, președintele Comisiei de anchetă pentru analiza modului de organizare și desfășurare a privatizării și concesionării proprietății publice, a dezvăluit în cadrul unui interviu pentru economica.md ilegalitățile comise în procedura de concesionare a Aeroportului Internațional Chișinău.

– Stimate Domnule Munteanu, era sau nu necesară concesionarea Aeroportului?

Aeroportul Internațional Chișinău (AIC) a fost inclus în lista bunurilor nepasibile privatizării conform Legii nr. 121 – XVI din 04.05.2007. După 2007–2008, a fost negociat un acord de creditare cu BERD, prin care AIC a primit 45 de mil. de euro, care trebuia orientați spre dezvoltarea aeroportului. Acest împrumut urma să fie restituit pe baza unei taxe de 9 euro, percepută de la fiecare pasager.

Această taxă a fost calculată astfel ca, până la sfârșitul procesului de modernizare a pistei, creditul să fie restituit. Procesul trebuia să dureze cinci-șase ani, timp în care suma colectată din această taxă să acopere toarte costurile de modernizare.

Însă, la un moment dat, această decizie a Guvernului a fost modificată și, în baza Hotărârii nr. 438 din 19.06.2012, s-a inițiat proiectul de parteneriat public-privat pentru concesionarea AIC. Prin urmare ca obiectiv general a fost trasată dezvoltarea infrastructurii și calității serviciilor prestate, după care Agenția Proprietății Publice a primit sarcina să elaboreze un studiu de fezabilitate privind viabilitatea proiectului, fiind abrogată Hotărârea de Guvern nr. 1158 din 20.12.2010, care prevedea doar concesionarea parcării auto și condițiile acestei concesionări.

În continuare, sub autoritatea Guvernului și a Agenției Proprietății Publice s-a format un grup de lucru. A fost elaborat un studiu de fezabilitate și exact la etapa în care directorul Agenției Proprietății Publice, Tudor Copaci, a început să se ocupe de această concesionare, a fost aprobat acest studiu de fezabilitate, în care nu s-au luat în calcul interesele statului.

Consultanții noștri cred că studiul de fezabilitate nu indică mai multe opțiuni în privința acestui bun strategic al statului, ci doar că trebuie concesionat urgent, fără a fi luate în calcul investițiile făcute, fără să se presupună ca toate datoriile să fie stinse în momentul în care această concesionare are loc.

La 28.05.2013, CNA a făcut un prim raport de expertiză despre coruptibilitatea Hotărârii de Guvern nr. 321 cu privire la aprobarea concesionării activelor AIC și a constatat o serie de nereguli. În primul rând, este vorba despre caracterul netransparent al modului în care s-a desfășurat procesul de concesionare.

Conform raportului CNA, s-a recomandat să fie specificată soarta datoriilor existente înainte de concesionarea propriu-zisă, completarea proiectului cu specificarea informației unde se varsă banii pentru garanția de participare la concurs, taxa de participare la concurs, stabilirea transparentă a procedurii de selectare a eventualului investitor, analiza normei prin care se permite transmiterea integrală sau parțială de către concesionar a obiectului concesionării unor terți cu acordul concedentului.

Raportul din 2013 avertiza tocmai asupra faptului că un contract poate să migreze de la o companie la alta și atunci statul pierde controlul asupra modului în care poate să ceară responsabilizarea concesionarului.

– Unul dintre argumentele în favoarea privatizării a fost că statul nu poate să administreze aeroportul în condițiile unei concurențe în creștere pe piața regională de profil…

Studiul de fezabilitate a fost efectuat de către o companie germană de consultanță și nu indica doar iminența concesionării. Studiul a indicat managementul defectuos, posibilitățile de a moderniza bunurile statului și prin alte mijloace. Deci, nu insista exact asupra concesionării.

Guvernul însă a luat ca punct de pornire iminenta concesionare și a urmat un moment important: la 14.06.2013 a fost creată comisia de concurs în care au intrat Tudor Copaci, Angela Susanu, Maria Șendilă de la Agenția Proprietății Publice, Sabina Cerbu, viceministru al Justiției, Victor Barbăneagră, viceministru al Finanțelor, Anatolie Zolotcov, Vladimir Cibotaru, viceministrul Transporturilor, Petru Jardan, director general interimar al AIC.

Și ce se întâmplă? Se formează comisia care transmite directorului interimar de la aeroport să decidă ce companii ar putea să fie selectate pentru a participa la concesionare. Aici apare partea cea mai interesantă. Dl Jardan a trimis niște invitații, invitațiile nu au ajuns la toți destinatarii – subiecți internaționali, aeroporturi internaționale. Au ajuns doar la companiile rusești. Nu există certitudinea că celelalte companii au primit ofertele. Au răspuns doar două companii rusești, una din Sankt-Petersburg și alta din Habarovsk.

– Din acest moment de selectare putem să tragem o concluzie?

Dl Jardan, cel care a selectat companiile, a devenit după asta directorul companiei care a câștigat concursul. Mai departe, câștigătorul desemnat de Comisie a fost Asociația Persoanelor Juridice „Avia Invest”, însă Guvernul a luat decizia să semneze acordul cu SRL „Avia-Invest”, o cu totul altă entitate.

A fost identificată decizia 01 / VIII din 2013 despre desemnarea câștigătorului, decizie legalizată de către notarul public Olga Bondarciuc, persoană apropiată grupului de interese din jurul oligarhului Vlad Plahotniuc. Toate lucrurile au fost aranjate astfel încât dl Jardan, care era membru al comisiei de selectare, să devină director la Avia-Invest. Este o serie de nereguli care arată, din punctul meu de vedere, faptul că rezultatele concursului se știau din timp.

– Dl Valeriu Lazăr, fiind întrebat cum s-a întâmplat ca, până la urmă, și la Banca de Economii, și la Aeroport să ajungă Ilan Șor, dlui a răspuns că nici Ilan Șor nu s-a așteptat…

În 2015, este creată o Comisie parlamentară de anchetă, care a cerut din nou verificarea concesionării. CNA a indicat din nou încălcările identificate în activitatea de pregătire a concesionării și în cea de implementare a responsabilităților de către concesionar.

Centrul a informat din nou Parlamentul că concesionarul nu își îndeplinește responsabilitățile. Decizia Guvernului din 30 mai 2013 a fost luată în lipsa avizelor mai multor ministere, printre care a Ministerului Transporturilor, a Ministerului Afacerilor Interne și a Serviciului de Informații și Securitate. Toate aceste instituții nu au dat niciun fel de aviz.

Acest raport al CNA a fost trecut din nou cu vederea. De exemplu, în ce măsură Guvernul a avut dreptul să atribuie activele aflate în proprietatea statului în concesiune atâta timp cât AIC nu era un obiectiv pasibil privatizării? În ce măsură Guvernul avea dreptul să anunțe concurs închis atâta timp cât articolul 5, alineatul 1, din Legea privind Parteneriatul Public-Privat indică foarte clar că participarea partenerului public implică cel mai înalt grad de informare a publicului?

În ce măsură acțiunile persoanelor care au efectuat studiul de fezabilitate au respectat standardele și prevederile legislației în vigoare? Aparent, studiul de fezabilitate a ajutat doar la accelerarea procesului de luare a deciziilor pe concesionare fără să se ia în calcul riscurile și alertele prezente și ele în acest studiu.

Rolul și activitățile membrilor Comisiei de concurs este de asemenea foarte neclar atâta timp cât Comisia a delegat competența de selectare a companiilor care vor participa la concurs către reprezentantul aeroportului, persoană, de altfel, interesată.

Modul în care și-au îndeplinit atribuțiile membrii Comisiei de monitorizare, înființată prin ordinul nr. 54 din 04.11.2013, al Agenției de Proprietate Publică este un caz clar de sabotaj, pentru că această comisie, pur și simplu, nu s-a mai întrunit.

– Care ar fi următoarele acțiuni după ce ați constatat aceste nereguli?

E foarte important pentru noi ca Procuratura Generală să înceapă urmărirea penală în cazul neglijenței în serviciu sau al abuzurilor în funcție de etapa de pregătire a acestui contract de concesionare.

Există o listă de persoane pe care noi am prezentat-o, persoane care aveau niște obligații și responsabilităţi. Trebuia să reprezinte interesele statului. Însă acest mecanism fie nu a funcționat, fie a fost utilizat și exploatat în mod abuziv în folosul unor grupuri de influență.

– În cazul în care se va stabili cu certitudine că aeroportul a fost concesionat în mod fraudulos, există premise pentru rezilierea contractului de concesiune?   

Eu aș lua o anumită pauză. N-aș putea să vă dau un răspuns tranșant, dar vă spun că obiecțiile noastre în ce privește respectarea procedurilor sunt foarte serioase. Acestea implică acțiuni și inacțiuni ale persoanelor cu răspundere, care trebuia să apere interesele statului și nu au făcut-o.

Am solicitat verificarea existenței elementelor infracțiunilor prevăzute în articolele 46, 332, 327, 328, 329 și altele din Codul penal în acțiunile persoanelor implicate și responsabile.

Am identificat persoanele care au avut roluri foarte importante în această etapă. Am cerut Procuraturii investigarea circumstanțelor expuse în sesizare prin pornirea urmăririi penale dacă se impune și adoptarea deciziilor necesare pentru identificarea persoanelor vinovate și tragerea lor la răspundere.

În sfârșit, sunt alte două elemente importante. Trebuie să existe niște ordonanțe de constrângere, judecătorul de instrucție să înceapă să verifice circumstanțele expuse și trebuie să existe niște măsuri de asigurare.

– Credeți că sistemul nostru judiciar are capacitatea de a se mișca repede și poate să ajungă la o finalitate în acest dosar?

Doar o procuratură și o justiție independente ar putea să ducă la o finalitate clară a acestui dosar. Sigur, am și eu rezervele mele ca și foarte mulți cetățeni din acest stat, dar noi nu putem să nu căutăm soluții doar din cauza că nu avem procurori ideali. Noi așteptăm ca cel puțin în cazurile de rezonanță să facem ordine.