Rezina, codaşă a reformei în educație

Gimnaziul din satul Tarasova

Gimnaziul din satul Tarasova

Deşi recunosc că reforma în învăţământ este necesară, consilierii de la Rezina sunt de părerea că şcolile mici nu trebuie închise şi alocă bani grei pentru întreţinerea acestor instituţii

În raionul Rezina, fiecare a doua școală dintre cele 35 existente este una mică. Deficitul bugetar al acestor instituții se ridică la circa 1,8 milioane de lei. Deși multe școli de acest fel nu pot asigura condiții adecvate pentru instruire și educație, autorităţile raionului nu se grăbesc să ia exemplul colegilor din alte raioane – să formeze şcoli de circumscripţie și să asigure condiţii mai bune pentru copii.

Nici consilierii raionali nu se arată deranjaţi, votând an de an alocarea unor sume imense  pentru acoperirea datoriilor acestor şcoli din contul bugetului raionului, bani pe care i-ar putea utiliza pentru modernizarea instituțiilor de învăţământ ce au un număr mult mai mare de elevi.

Satul Tarasova este o localitate nu prea mare, aşezată pe un deal pitoresc de pe malul Nistrului, cu oameni frumoşi la chip şi suflet, dar afectaţi de problemele şomajului şi sărăciei. Fiecare a doua persoană din sat este plecată la muncă peste hotare ori, în cel mai bun caz, lucrează în stânga Nistrului.

Cea mai frumoasă clădire din localitate, alături de biserică, este cea a gimnaziului. În 2012, Guvernul a alocat, prin intermediul FISM, o jumătate de milion de lei pentru reparaţia faţadei şi schimbarea acoperișului și a geamurilor instituţiei.

Pe cât de cochetă şi elegantă este pe dinafară, pe atât de sumbră şi apăsătoare este pe dinăuntru. Te izbeşte un miros puternic de mucegai. Când au schimbat acoperişul şcolii, muncitorii n-au fost prea conştiincioşi, au descoperit-o şi au lăsat-o baltă. A venit o ploaie şi a răzmuiat pereţii şi tavanul. Acoperişul a fost ulterior pus. Pereţii au fost văruiţi, însă mirosul greu persistă. În aceste condiții învaţă 57 de elevi.

Picii din clasa întâi fac ore împreună cu cei din clasa a treia, în total, în cele două clase, sunt 13 elevi. Şi ceilalţi elevi din clasele primare fac lecţiile adunaţi în câte două clase. Școala nu dispune de sală de informatică, sală de sport și nici de laborator de chimie şi biologie. Aici sunt angajate 15 persoane, dintre care zece sunt cadre didactice. Astfel, în medie, unui profesor îi revin şase copii.

Şcoli mici, lipsite de viitor

Învăţătorii lasă să se înţeleagă că, chiar şi în astfel de condiţii, munca lor e titanică. „Deja ne-am deprins să facem ore simultan, ne vine mai uşor”, afirmă o învăţătoare. Întrebată dacă nu şi-ar dori să predea într-o clasă cu mai mulţi elevi, bine dotată, într-o şcoală de circumscripţie, aşa cum se întâmplă în alte raioane, profesoara ezită. „Nu vrem să mergem în altă localitate. Nici părinţii copiilor n-ar dori acest lucru”, se grăbeşte să precizeze ea.

Anastasia Galbur, directoarea gimnaziului, povesteşte că, pentru a încheia cu bine acest an, ar mai avea nevoie de circa 190 de mii de lei, plata pentru întreţinere. „Nu ne ajung bani pentru soluţionarea tuturor problemelor. În sălile de clasă, facem reparaţii cu puterile părinţilor, pe coridoare – din puţinul pe care îl găsesc eu. Ne străduim să facem economii chiar şi la căldură. Personal, mi-aş dori să lucrez într-o şcoală mai mare, într-o localitate vecină, dar când mă gândesc la copii, foarte mulţi sunt din familii vulnerabile, care uneori şi pe timp de iarnă vin în papucei. Ar putea fi discriminaţi. Cum s-ar deplasa şi cum ar sta la ore neavând ce încălţa şi cu ce se îmbrăca?”, afirmă directoarea, utilizând acelaşi argument ca şi a altor directori de şcoli pe cale de a pierde funcţia de manager.

270 de şcoli mici sunt în Republica Moldova.

270 de şcoli mici sunt în Republica Moldova.

Sute de mii pentru a le crea condiţii copiilor ruşi

O situaţie şi mai gravă la capitolul datorii este la liceul rus „A.S. Puşkin” din oraşul Rezina. Cu un număr de 176 de elevi, instituţia înregistrează un deficit bugetar de 867 de mii de lei. Şi asta în timp ce în oraşul Rezina mai sunt alte două licee, fiecare cu o capacitate de câte o mie de locuri, unde învaţă doar câte 500 de elevi. Deşi ar putea fi create clase cu predare în limba rusă în cadrul unuia din aceste două licee, şefa Direcţiei Învăţământ susţine că acest lucru nu e posibil din cauza „specificului şi a reliefului acestui raion”, lăsând să se înţeleagă că e vorba de o localitate din zona de securitate.

Direcţia Învăţământ, bine asiguraţi, dar fără iniţiative

În comparaţie cu atmosfera din şcoala din Tarasova, încăperile Consiliului raional sunt dotate cu tehnică performantă, mobilier nou şi covoare scumpe. Şi e mult mai cald decât în şcoala unde învaţă copiii. Şefa Direcţiei, Lidia Lazăr, precizează că în raion sunt 17 şcoli mici cu 50–70 de elevi fiecare. Cinci dintre acestea au propria contabilitate şi au găsit posibilităţi pentru a acoperi deficitul bugetar cu ajutorul unor agenţi economici şi prin economiile pe care le fac.

„Consiliul raional a găsit mijloace ca să aloce cei circa 1,8 milioane de lei pentru a acoperi deficitului bugetar al celor 12 şcoli. Evident că e bine să fie create instituţii mai mari, care ar fi mai bine dotate, dar drumurile noastre nu corespund cerinţelor ca elevii să circule fără riscuri şi, în timpul apropiat, nu se prevăd schimbări”, afirmă şefa direcţiei.

Consilierii raionali au păreri împărţite

JURNAL a încercat să afle şi opinia unor consilieri raionali din Rezina. „Personal, cred că trebuie să fie create condiţii normale ca elevul să înveţe. Am văzut care este situaţia la şcoala din satul Ţipova, de exemplu, unde profesoara predă  concomitent lecţii la elevi din două clase. Lasă de dorit calitatea studiilor în astfel de şcoli. Au existat dezbateri  aprinse la acest subiect în cadrul Consiliului raional, am decis să încheiem deja acest an de studii, iar ulterior să luăm o decizie pentru a îmbunătăţi condiţia acestor copii”, a declarat consilierul PLDM Vasile Caraman.

Alexandra Rusu, consilier PDM, e de părere că, odată cu închiderea acestor şcoli, peste sate, se va abate „întunericul”. „E clar că trebuie implementată reforma, dar trebuie să înţelegem că dacă satele rămân fără şcoli, totul e pierdut. Dacă mai există un edificiu care se păstrează în afară de biserică, acesta este al şcolii. Dacă le mai închidem şi pe acestea, satele noastre rămân în întuneric. În satul meu de baştină, Pescăreşti, Rezina, în şcoala primară învaţă 12 copii, se fac lecţii simultane, dar aceasta e situaţia. Pe moment, mai trebuie păstrate aceste şcoli, poate situaţia se va redresa, altfel nu ne alegem cu nimic”.

De aceeaşi părere e şi consiliera PCRM, Serafima Borgan: reforma în raionul Rezina va fi când vor fi reparate drumurile. „Cum vedeţi Dvs un sat fără şcoală, aşa e că nu-l vedeţi?! Când vom avea drumuri şi transportul necesar, vom implementa reforma. Nu pot exista sate fără şcoli. Se găsesc bani pentru alte necesităţi, vom găsi şi pentru şcoli”, este de părere aceasta.

Conform datelor Ministerului Educaţiei, în 2013, numărul de elevi în Republica Moldova a scăzut cu 13733 de copii, adică cu 4% mai puţini ca în 2012.

The following two tabs change content below.