Rezervaţia de moldoveni

Hotarul de la Nistru, tot mai departe şi mai restrictiv

Deşi e nerecunoscut, hotarul care separă Republica Moldova în două părţi, odată cu instalarea ultimelor două posturi zise „migraţionale” la Corjova şi Pohrebea, raionul Dubăsari, te prinde definitiv în capcana „pmr”. Acum, ca să treci în stânga Nistrului, oriunde ţi-ai dori să ajungi – într-un sat subordonat Tiraspolului sau într-unul din jurisdicţia Chişinăului, trebuie să completezi nişte „fişe migraţionale” cu indicarea datei când pătrunzi pe „teritoriul Transnistriei” şi când vei ieşi din această zonă. „Suntem ca într-o rezervaţie. Dacă până nu demult cetăţenii care nu aveau acte în regulă mai puteau călători liber pe la podul de la Dubăsari, acum, dacă e ceva în neregulă cu documentele, nu mai poţi trece Nistrul”, afirmă Tatiana Nirca, profesoară din s. Cocieri.

Svetlana Corobceanu

La postul „migraţional” de la intrarea în s. Corjova dinspre podul Hidrocentralei, stau trei miliţieni înarmaţi. Nu ştii ce să faci – să te apropii sau să mergi mai departe deoarece nimic nu arată că ar trebui să te opreşti şi nici ei nu se grăbesc să-ţi îngrădească drumul. Totuşi oamenii din faţa noastră cotesc spre ghişeu, iar cineva ne şopteşte că, dacă treci pe lângă ei fără să completezi „fişa migraţională”, poţi avea probleme la întoarcere, când rişti o amendă de circa 70 de lei pentru „trecerea ilegală a hotarului”. Aşa-numitul „post vamal” e înjghebat în capătul podului din două vagoane abandonate. Primul miliţian îţi verifică actul de identitate, după care te trimite la următorul care îţi eliberează „fişa migraţională”. În faţa vagonului, în aer liber, stă o masă de un metru pătrat cu o mostră completată sub sticlă. În jurul mesei se îmbulzesc câteva perechi de oameni. Unii îşi completează fişele pe genunchi, alţii – pe nişte piloni de beton. „Fişa migraţională” e doar în limbile rusă şi engleză. Indici datele personale, scopul vizitei, data intrării şi ieşirii din aşa-numita „republică moldovenească nistreană”. Cel de-al treilea miliţian îţi introduce datele din buletin în computer.

Arestată pentru „trecerea ilegală a frontierei”

Mariana Grigoraşcenco locuieşte în dreapta Nistrului, dar lucrează profesoară la Liceul „Mihai Eminescu” din s. Corjova. Face zilnic naveta peste podul Hidrocentralei de la Dubăsari împreună cu vreo 30 de copii din s. Ustia, acelaşi raion. Pe 17 noiembrie, dimineaţa, i s-a spus că nu mai sunt „fişe migraţionale” şi i s-a permis să treacă împreună cu copiii. La întoarcere, însă, fiind deja alţi militari în tură, a fost oprită şi obligată să achite o amendă de 58 de ruble (circa 70 lei), pe motiv că ar fi trecut ilegal „frontiera”. Profesoara s-a opus să plătească şi a fost arestată.

„Mi-au luat paşaportul şi n-au vrut să mi-l întoarcă. Cunosc rusa, dar din  principiu vorbeam cu ei numai româneşte. Aşa am ţinut-o vreo cinci minute. Mi-au spus că nu mă înţeleg şi că sunt arestată. Mi-a fost teamă că cine ştie unde mă pot duce. Mai departe am comunicat cu ei în limba rusă. Mi-au zis să stau lângă vagon. Am telefonat conducerea liceului care a alertat celelalte autorităţi”, ne spune Mariana. Profesoara a fost eliberată peste trei ore, după intervenţia conducerii raionului şi chiar a Ministerului Apărării. „Este revoltător să treci cu elevii zilnic prin posturile acestea înarmate până în dinţi. Uneori îţi ia câte 20 – 30 de minute în fiecare dimineaţă să aştepţi până sunt trecute în computere datele din certificatele de naştere sau buletinele elevilor. La întoarcere, aceeaşi procedură”, ne mai spune Grigoraşcenco.

Declaraţii de speriat muştele

Igor Costiuc, un alt profesor de la Liceul „Vlad Ioviţă” din Cocieri, care de asemenea face naveta, ne spune că a completat un „certificat migraţional”, prin care i s-a eliberat o fişă valabilă pentru 45 de zile. Totuşi este înregistrat zilnic, când pleacă şi când se întoarce, în computerele „grănicerilor” de la Nistru. „Iniţial, au instalat un post de miliţie, dar autorităţile noastre au tăcut. Şi pentru că au tăcut, ei şi-au permis să izoleze definitiv cele două maluri. Se spune că după alegerile din Transnistria aceste posturi ar putea dispărea, dar mă îndoiesc atât timp cât la mijloc există şi interese economice”, mai spune Costiuc.

Podul de la Dubăsari era singura cale de acces liber, în special pe timp de iarnă, când Nistrul îngheţa şi bacul de la Molovata nu mai făcea legătura între cele două maluri. Conducerea de la Chişinău susţine că, odată cu instalarea acestor posturi militare, autorităţile de la Tiraspol au încălcat Acordul din 1992 de încetare a focului. Viceministrul responsabil de reintegrare, Eugen Carpov, a solicitat implicarea partenerilor europeni în scopul respectării drepturilor omului în dreapta Nistrului. Atât doar că, după o lună de când au fost făcute aceste declaraţii, vagoanele cu „grăniceri” nu s-au clintit măcar cu un centimetru.

The following two tabs change content below.