Revolta ”româno-ruso-haholilor”

Revolta ”româno-ruso-haholilor”
La Palanca doar pâinea e produs ”made in Moldova”, restul mărfurilor fiind de provenienţă ucraineană
„Adevărul a fost şi este la fundul mării”, a spus supărată o bătrânică şi a ieşit din sala festivă a Şcolii medii Palanca, unde, la 6 decembrie, premierul Vladimir Filat şi ministrul de Externe, Iurie Leancă, s-au întâlnit cu localnicii pentru a stabili ce vor face cu traseul Odesa-Reni şi pământurile aferente. Deşi prim-ministrul le-a explicat că R. Moldova trebuie să-şi onorifice obligaţiunile şi să cedeze Ucrainei această porţiune din localitatea Palanca, palancenii sunt categorici. „Dacă le dăm ucrainenilor această bucată de pământ e „amin” cu Palanca!”, consideră paznicul şcolii, Vasile Vasilenco.
Vin starurile!
Cu vreo oră înainte de sosirea „starurilor” politice, aşa i-au numit palancenii pe Filat şi pe Leancă, pregătirile erau în toi.  Servitoarea mătura în panică ograda, paznicul, cu scaunele în mână, asculta indicaţiile primăriţei satului Palanca, pieptănată în stilul Iulia Timoşenko. „Târâim tot ce este”, spune paznicul Vasile şi îndreaptă cu scaunele spre sala festivă. Pentru securitate, la toate uşile de la intrările secundare au fost puse cârlige.
De fapt, palancenii au fost instruiţi de primăriţa comunistă, Larisa Voloh, cu o săptămână înainte de venirea autorităţilor de la Chişinău.
„Sunt convinsă că, dacă R. Moldova cedează traseul, ucrainenii vor întinde sârmă ghimpată de-a lungul acestuia şi nu vom avea acces la pământurile noastre. Vom avea probleme cu grănicerii ucraineni, care şi aşa nu ne permit să vindem produsele noastre pe această porţiune de drum. Toate vorbele despre existenţa unei zone de frontieră liberă, despre permisele speciale sunt nişte poveşti.  Aşa ne-a vorbit primăriţa cu vreo câteva zile în urmă şi ne-a spus să nu ne fie ruşine să-i adresăm întrebări lui Filat. Să-i spunem despre tot ce ne doare”, ne-a relatat Galina Platonov, locuitoarea satului Palanca.
Palancenii au făcut exact cum le-a spus primăriţa. S-au adunat în număr mare – circa 150 de persoane – în sala festivă a şcolii din sat şi, în loc de tradiţionalul „Bine aţi venit!”, i-au copleşit pe premier şi ministrul de Externe cu întrebări şi pretenţii.
Unde ne vom paşte vitele?
Profesoara de limba română, Lilia Luca, menţionează că locuieşte chiar la marginea traseului. Casa îi este pe o parte a traseului, iar grădina pe cealaltă. Lilia Luca spune că nu-şi imaginează cum se va simţi având graniţa la poartă. În plus, mai are şi câteva vite, la fel ca şi mulţi alţi locuitori ai satului Palanca, iar păşunile satului  sunt în cealaltă parte a traseului, care, dacă R. Moldova îşi va onora obligaţiunile, vor trece în posesia Ucrainei. Un singur lucru o deranjează pe profesoara de limba română mai mult decât cedarea traseului: „Copiii noştri gândesc în ucraineană, apoi traduc în minte şi scriu în română. Noi nu avem niciun post de televiziune în limba maternă. Doar unii recepţionează Moldova 1, în rest toţi privesc ceea ce le arată ucrainenii şi ruşii”, a spus indignată profesoara.
„Ne vom transforma în româno-ruso-haholi”, consideră Vasile Vasilenco. Paznicul şcolii a spus că la magazinele din sat nu prea găseşti produse fabricate în R. Moldova. „Numai pâinea este moldovenească, în rest totul este din Ucraina.”
Locuitorii satului Palanca consideră că, dacă R. Moldova va ceda Ucrainei traseul Odesa-Reni, producătorii autohtoni vor rămâne fără „bucăţica de pâine” pe care încă o mai au.
Cedare moştenită
Premierul Filat a promis palancenilor că nu va semna acordul de cedare a traseului părţii ucrainene până când nu se va ajunge la un consens cu locuitorii satului Palanca.
„Am moştenit o anumită situaţie în ceea ce priveşte politica externă şi relaţiile pe care le avem cu vecinii noştri. Avem aceste documente internaţionale care obligă R. Moldova să cedeze. Nu vreau să fac trimiteri la cei care au semnat şi au ratificat aceste documente, sarcina noastră este să stabilim ce se va întâmpla cu pământurile palancenilor aferente traseului Reni-Odesa şi modul în care locuitorii satului Palanca vor avea acces la acestea”, a explicat premierul, referindu-se la acordul semnat în 1999 cu Ucraina. Potrivit acestuia, Ucraina a oferit 430 de metri din teritoriul său R. Moldova pentru ca aceasta să aibă ieşire la Dunăre prin portul de la Giurgiuleşti. În schimb, statul moldovenesc trebuie să cedeze Ucrainei 7 km din satul Palanca.
Filat a menţionat că art. 5 al acordului stipulează „foarte simplu şi clar” că partea ucraineană nu va efectua în acest sector al traseului construcţii tehnice şi de altă natură, precum garduri, canale etc., care ar împiedica deplasarea liberă.
„Urmează să stabilim condiţiile de deplasare a palancenilor pe acest sector de drum”, a încheiat premierul moldovean.
În urma întrevederii cu „starurile politice”, palancenii spun că au   realizat că cedarea traseului Odesa-Reni nu poate fi evitată.
„Nu ne rămâne decât să ne împăcăm cu gândul că nu vom mai putea circula pe acest drum. Dar lasă să ne dea cu totul Ucrainei!”, a spus indignat Vasile Vasilenco.
Svetlana Panţa
P.S.  „La tăiat panglici, nunţi şi cumătrii să meargă alţii. Noi am venit să demonstrăm că suntem alături de voi atunci când aveţi nevoie”, a menţionat Vlad Filat. De altfel, palancenii nu au pregătit mese întinse, aşa cum se practica în timpul fostei guvernări. Tot ce am reuşit să găsesc în cantina şcolii, unde a fost întâlnită delegaţia de la Chişinău, a fost un borcan cu vreo două macaroane şi o farfurie cu un boţ de sare.
La Palanca doar pâinea e produs ”made in Moldova”, restul mărfurilor fiind de provenienţă ucraineană
„Adevărul a fost şi este la fundul mării”, a spus supărată o bătrânică şi a ieşit din sala festivă a Şcolii medii Palanca, unde, la 6 decembrie, premierul Vladimir Filat şi ministrul de Externe, Iurie Leancă, s-au întâlnit cu localnicii pentru a stabili ce vor face cu traseul Odesa-Reni şi pământurile aferente. Deşi prim-ministrul le-a explicat că R. Moldova trebuie să-şi onorifice obligaţiunile şi să cedeze Ucrainei această porţiune din localitatea Palanca, palancenii sunt categorici. „Dacă le dăm ucrainenilor această bucată de pământ e „amin” cu Palanca!”, consideră paznicul şcolii, Vasile Vasilenco.
Vin starurile!
Cu vreo oră înainte de sosirea „starurilor” politice, aşa i-au numit palancenii pe Filat şi pe Leancă, pregătirile erau în toi.  Servitoarea mătura în panică ograda, paznicul, cu scaunele în mână, asculta indicaţiile primăriţei satului Palanca, pieptănată în stilul Iulia Timoşenko. „Târâim tot ce este”, spune paznicul Vasile şi îndreaptă cu scaunele spre sala festivă. Pentru securitate, la toate uşile de la intrările secundare au fost puse cârlige.
De fapt, palancenii au fost instruiţi de primăriţa comunistă, Larisa Voloh, cu o săptămână înainte de venirea autorităţilor de la Chişinău.
„Sunt convinsă că, dacă R. Moldova cedează traseul, ucrainenii vor întinde sârmă ghimpată de-a lungul acestuia şi nu vom avea acces la pământurile noastre. Vom avea probleme cu grănicerii ucraineni, care şi aşa nu ne permit să vindem produsele noastre pe această porţiune de drum. Toate vorbele despre existenţa unei zone de frontieră liberă, despre permisele speciale sunt nişte poveşti.  Aşa ne-a vorbit primăriţa cu vreo câteva zile în urmă şi ne-a spus să nu ne fie ruşine să-i adresăm întrebări lui Filat. Să-i spunem despre tot ce ne doare”, ne-a relatat Galina Platonov, locuitoarea satului Palanca.
Palancenii au făcut exact cum le-a spus primăriţa. S-au adunat în număr mare – circa 150 de persoane – în sala festivă a şcolii din sat şi, în loc de tradiţionalul „Bine aţi venit!”, i-au copleşit pe premier şi ministrul de Externe cu întrebări şi pretenţii.
Unde ne vom paşte vitele?
Profesoara de limba română, Lilia Luca, menţionează că locuieşte chiar la marginea traseului. Casa îi este pe o parte a traseului, iar grădina pe cealaltă. Lilia Luca spune că nu-şi imaginează cum se va simţi având graniţa la poartă. În plus, mai are şi câteva vite, la fel ca şi mulţi alţi locuitori ai satului Palanca, iar păşunile satului  sunt în cealaltă parte a traseului, care, dacă R. Moldova îşi va onora obligaţiunile, vor trece în posesia Ucrainei. Un singur lucru o deranjează pe profesoara de limba română mai mult decât cedarea traseului: „Copiii noştri gândesc în ucraineană, apoi traduc în minte şi scriu în română. Noi nu avem niciun post de televiziune în limba maternă. Doar unii recepţionează Moldova 1, în rest toţi privesc ceea ce le arată ucrainenii şi ruşii”, a spus indignată profesoara.
„Ne vom transforma în româno-ruso-haholi”, consideră Vasile Vasilenco. Paznicul şcolii a spus că la magazinele din sat nu prea găseşti produse fabricate în R. Moldova. „Numai pâinea este moldovenească, în rest totul este din Ucraina.”
Locuitorii satului Palanca consideră că, dacă R. Moldova va ceda Ucrainei traseul Odesa-Reni, producătorii autohtoni vor rămâne fără „bucăţica de pâine” pe care încă o mai au.
Cedare moştenită
Premierul Filat a promis palancenilor că nu va semna acordul de cedare a traseului părţii ucrainene până când nu se va ajunge la un consens cu locuitorii satului Palanca.
„Am moştenit o anumită situaţie în ceea ce priveşte politica externă şi relaţiile pe care le avem cu vecinii noştri. Avem aceste documente internaţionale care obligă R. Moldova să cedeze. Nu vreau să fac trimiteri la cei care au semnat şi au ratificat aceste documente, sarcina noastră este să stabilim ce se va întâmpla cu pământurile palancenilor aferente traseului Reni-Odesa şi modul în care locuitorii satului Palanca vor avea acces la acestea”, a explicat premierul, referindu-se la acordul semnat în 1999 cu Ucraina. Potrivit acestuia, Ucraina a oferit 430 de metri din teritoriul său R. Moldova pentru ca aceasta să aibă ieşire la Dunăre prin portul de la Giurgiuleşti. În schimb, statul moldovenesc trebuie să cedeze Ucrainei 7 km din satul Palanca.
Filat a menţionat că art. 5 al acordului stipulează „foarte simplu şi clar” că partea ucraineană nu va efectua în acest sector al traseului construcţii tehnice şi de altă natură, precum garduri, canale etc., care ar împiedica deplasarea liberă.
„Urmează să stabilim condiţiile de deplasare a palancenilor pe acest sector de drum”, a încheiat premierul moldovean.
În urma întrevederii cu „starurile politice”, palancenii spun că au   realizat că cedarea traseului Odesa-Reni nu poate fi evitată.
„Nu ne rămâne decât să ne împăcăm cu gândul că nu vom mai putea circula pe acest drum. Dar lasă să ne dea cu totul Ucrainei!”, a spus indignat Vasile Vasilenco.
P.S.  „La tăiat panglici, nunţi şi cumătrii să meargă alţii. Noi am venit să demonstrăm că suntem alături de voi atunci când aveţi nevoie”, a menţionat Vlad Filat. De altfel, palancenii nu au pregătit mese întinse, aşa cum se practica în timpul fostei guvernări. Tot ce am reuşit să găsesc în cantina şcolii, unde a fost întâlnită delegaţia de la Chişinău, a fost un borcan cu vreo două macaroane şi o farfurie cu un boţ de sare.
The following two tabs change content below.